În luna februarie a anului 1977 a luat fiinţă Centrul pentru Fizica Pământului (CFP), prin comasarea Departamentului de Seismologie din cadrul Institutului de Geologie şi Geofizică a României cu laboratorul de Geodinamică din cadrul Academiei Române. În urma Hotărârii de Guvern nr. 48 din 12.02.1994 privind organizarea activitatii de cercetare in domeniul fizicii Pământului, CFP a fost transformat în Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), iar prin Hotărârea de Înfiintare nr. 1313 din 25.11.1996, acesta a devenit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). În prezent, INCDFP este în coordonarea Ministerului Cercetării și Inovării.
Reprezentanţii Institutului de Fizică a Pământului se plângeau însă de oferta slabă, motiv pentru care în urmă cu câțiva ani, au făcut interviuri pe internet şi cu candidaţi din Japonia, Statele Unite sau Germania. Este rezultatul unei fugi a creierelor, consideră directorul general al Institutului. Din ce în ce mai puţini tineri români studiază aceste domenii.
Reprezentanţii Facultăţii de Fizică spun că în urmă cu cinci ani, locurile au început să se ocupe după prima sesiune de admitere, ceea ce denotă a creştere a interesului pentru acest domeniu. Şi Facultatea de Politehnică ar putea încheia un parteneriat cu Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în sensul ca studenţii să poată fi înscrişi la un master cu tema „Inginerie şi aplicaţia laserilor şi acceleratorilor”.
România va putea concura cu centre ştiinţifice consacrate, iar angajări s-au făcut continuu în ultimii patru-cinci ani. Salariile sunt motivante, la nivel european, depăşind 1.000 de euro.
În intervalul 2014 – 2016 au fost angajate în cercetare-dezvoltare la ELI-NP 126 persoane, dintre care:
La Institut, cercetătorii vor face experimente aplicabile în medicină. De pildă, la diagnosticarea şi tratarea cancerului sau a bolilor cardiace, banii necesari vor proveni: 83% sunt bani europeni, iar restul – finanţare de la Guvern.
La Măgurele, în 2014 s-a construit un complex uriaş de clădiri şi laboratoare, pe o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi.
Cel mai puternic laser din lume, European Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) – de o putere impresionantă. 20 de PW, adică 100.000 de miliarde de becuri de 100 de waţi -a fost construit, în cadrul unuia dintre cele mai impresionante proiecte europene şi funcţionează din 2018.