Ce salarii au recepționerele la hotelurile din Mamaia. Unele locuri de muncă oferă și cazarea inclusă

Pandemia a pus o presiune majoră fără precedent asupra industriei hoteliere europene și din România. Companiile HoReCa sunt de departe cele care au avut de suferit. În același timp, sunt departe de a fi pus capăt celor mai mari pierderi de la înființare. Un alt efect al pandemiei, mai ales în 2020, a fost intrarea în șomaj a angajaților din HoReCa. Piața forței de muncă din acest domeniu, mai ales pe litoral, în sezonul estival 2021 suferă de lipsa de angajați specializați. Cu toate astea există salarii decente și diferite facilități pentru cei care doresc să lucreze, chiar și sezonier, pe litoralul românesc.

Turismul românesc, salvat de turiștii români

Pandemia a fost un șoc major pentru economia globală, dar și pentru economia națională. În acest context, industria HoReCa, unitățile de cazare, unitățile de alimentație, agențiile de turism au fost printre cele mai afectate ramuri ale economiei românești.

industria HoReCa din România nu s-a abătut de la tendința europeană, fiind grav afectată de criză. Cu câteva mii de angajați, restaurantele s-au concentrat pe livrări și comenzi de pachete prin intermediul propriilor platforme sau parteneriate cu platforme de livrare digitale. S-au creat  noi linii de afaceri, cum ar fi crearea de pachete semipreparate sau meniuri speciale pentru anumite ocazii.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Un studiu realizat de asociațiile patronale din turism, bazat pe situațiile financiare prezentate Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru anul 2019, estimează că impactul industriei turistice HoReCa asupra PIB este de 5,07%, 3,42% impact financiar direct, valoare adăugată, 0,91% impact social, salariile angajaților și contribuția la consum și 0,74% impact financiar indirect, furnizori și investiții.

Impactul pandemiei asupra companiilor HoReCa din zona Mării Negre

Anul 2020 a fost unul atipic din punct de vedere al fluxului de trafic turistic pentru HoReCa din România. Au existat restricții de trafic și zone cu riscuri epidemiologice diferite. Sezonul de vară 2020 a început relativ târziu, extinderea stării de urgență până la începutul lunii iunie fiind principalul motiv.

În consecință, HoReCa  a avut un sezon estival de 3 luni, iulie, august și septembrie. Această limitare a dus la o scădere cu aproximativ 30% -35% a numărului de turiști comparativ cu sezonul 2019, spun reprezentanții HoReCa. În septembrie, hotelurile au fost deschise și aveau un grad de ocupare de aproximativ 80%. Majoritatea turiștilor au folosit tichetele de vacanță ca formă de plată, ceea ce arată că angajații din sectorul public au fost cei care au vizitat litoralul în această perioadă.

O altă consecință a pandemiei pentru acest sector a fost scăderea numărului de locuri de muncă, această restricție de activitate necesitând practic un număr mai mic de angajați. Un alt efect al pandemiei, mai ales în 2020, a fost intrarea în șomaj a angajaților din HoReCa. Aceștia, ulterior, au plecat în afara țării să lucreze.

Salariile HoReCa de pe litoralul românesc. În Mamaia salariile sunt mici

Piața forței de muncă din HoReCa, mai ales pe litoral, în sezonul estival 2021 suferă de lipsa de angajați specializați. Cu toate astea există salarii decente și diferite facilități pentru cei care doresc să lucreze, chiar și sezonier, pe litoralul românesc.

Făcând un studiu de piață, am constatat că există oferte de muncă pe litoralul românesc în această perioadă în domeniul HoReCa, cu diferite facilități. În Mamaia salariul unui recepționer, la fel ca și în Vama Veche, pleacă de la 2.000 de lei și poate ajunge până la, cel mult 3.200 de lei, având înclusă și cazarea și mesele pe zi.

De cealaltă parte, un angajat pe poziția de barman în Mamaia, câștigă aproximativ 1.500 de lei pe lună la un program de 24 de ore. Alte oferte de muncă, de exemplu pentru ospătari, vorbesc de salarii cuprinse între 2.000 și 2.500 de lei pe lună, la care se mai adaugă și cazarea, de cele mai multe ori gratuită, oferită de angajator.

Angajați nepregătiți cu pretenții

De cealaltă parte, proprietarii de afaceri de pe litoral se plâng de angajați nepregătiți, unii dintre ei având și pretenții exagerate. Un astfel de caz, al unui antreprenor din Mamaia, vorbește de pretențiile unui posibil angajat.

„Mi-a zis ca vrea să muncească în bucătărie două zile cu două zile libere. Apoi mai vrea cinci zile pe lună, consecutive, tot liber. Asta înseamnă că ar vrea să lucreze 15 zile pe lună, minus cele cinci consecutive, deci 10 zile.

I-am zis că-i dau 1.200 lei, dar el voia cam 3.500 lei pe lună, adică 1.200 lei pe săptămâna cu trei zile de lucru.”, povestește antreprenorul.

O altă situație, este migrația de la un angajator la altul, fiind vorba doar de câțiva lei în plus la salariu, chiar dacă suma finală nu este pe măsura cerințelor unui viitor angajat.

„Sunt multe terase şi restaurante deschise acum pe litoral, iar angajaţii pleacă de la un patron la altul ademeniţi de 100 de lei în plus la salariu.

În plus, nu mai sunt serioşi. Vor bani mulţi fără muncă.”, se plâng operatorii de pe litoral.

Criza de personal forțează operatorii să „importe” angajați

O altă rezolvare imediată, de criză, este importul de angajați din alte țări, mai sărace. Reprezentanții AJOFM Constanţa vorbesc de angajați aduși din țări, precum Sri Lanka, care tot din cauza salariilor mici au renunțat, plecând în alte părți.

Ei au nevoie de alte condiţii de cazare, de altfel de mâncare, e mai dificil. Trebuie să ai şi spaţii de cazare. Sunt şi ei neserioşi, lucrează mai rău decât românii, trebuie să ai mereu un supraveghetor. În plus, îi pot pune doar la anumite treburi (grădinar, cameristă, curăţat vase), nu şi la servire directă, bucătar şef, recepţioner, ospătar decât dacă vorbesc foarte bine engleză sau română.

Am avut angajaţi din Sri Lanka şi au plecat. Unii au fugit în Germania, vreo doi au demisionat şi au plecat în altă parte.”, declară vicepreşedintele FPTR, Matei Datcu.