Astăzi te vom învăța ce să pui în țuica de prune, dacă fructele nu au fost suficient de dulci anul acesta. Este un secret bine păstrat, pe care îl foloseau bunicii noștri.
Țuica de prună este un produs tradițional românesc. Această licoare vine din negura timpului și se prepară până în ziua de azi, urmându-se aceeași rețetă. Așa o făceau străbunii noștri și la fel o facem și noi în prezent. Dar ce faci dacă prunele nu au fost foarte dulci anul acesta? Ei bine, vezi în rândurile de mai jos care este secretul.
Pentru a produce în jur de 50 de litri de țuică de prune cu o tărie de 45-50 de grade ai nevoie de 10 găleți de prune. Cu toate că pentru noi, românii, prunele par niște fructe banale, ele se folosesc pentru țuică deoarece se remarcă prin câteva calități deosebite cum ar fi conținutul mare de fibre și antioxidanți, dar și bogăția de arome care se regăsesc atât în pulpă, cât și în sâmbure. Citește și De unde vine expresia “Bun îi vinul ghiurghiuliu”. Semnificația este una specială, nu te-ai fi gândit
Prin procesul de distilare, proprietățile antioxidante ale prunelor se pierd din păcate, dar aromele lor se accentuează și cantitatea mare de zaharuri face posibilă obținerea unui alcool tare, de înaltă calitate.
Cele mai bune prune pentru țuică sunt cele autohtone, mici și cu o coajă subțire, cu o tentă albăstruie. Chiar dacă nu sunt la fel de arătoase ca cele de peste hotare, acestea sunt mai parfumate și mai dulci, numai bune pentru o țuică delicioasă. Se pot folosi și prune românești cărnoase, dar în niciun caz prune de import, mari, dar pline de insecticide și alte chimicale și fără niciun gust.
O țuică preparată corect se face numai din fructe culese de pe jos, nu din pom, bine coapte, în mod natural, în bătaia razelor de soare, nu forțat. De asemenea, atunci când aduni fructele în butoi ca să le lași să fermenteze, ai grijă să nu adaugi și frunze, crenguțe sau iarbă. Prunele, chiar și cele putrede, nu trebuie spălate sau curățate deoarece prin spălare se îndepărtează drojdiile naturale pe care acestea le conțin și procesul de fermentare încetinește.
Dacă a fost un an ploios și drojdia naturală de pe fructe s-a curățat de la ploaie sau dacă fructele s-au mănat și nu au un conținut suficient de mare de zahăr, atunci poți folosi puțină drojdie de bere pentru a stimula procesul de fermentație. Drojdia de bere se adaugă direct în butoiul cu prune și se înmulțește singură, odată cu trecerea timpului. Citește și În câte minute dispare un pahar de țuică din organismul tău. Un polițist a făcut testul inedit
Prunele bine coapte conțin suficient de mult zahăr pentru a putea produce o țuică tare și cu un gust plăcut, dar dacă nu ai suficiente prune pentru a obține cantitatea de țuică dorită, poți folosi zahar ca s-o sporești. Există și persoane care foslosesc zahăr pentru a obține o licoare mai tare, dar și pentru a compensa gustul unor prune coapte insuficient.
În general, fermentația durează aproximativ două săptămâni și este influențată de temperatura exterioară, dar și de expunerea la soare. Dacă este un an mai călduros, atunci prunele vor fermenta mai repede. Știi că prunele au fermentat și poți începe procesul de distilare atunci când dispar musculițele de oțet care dau târcoale butoiului. Atunci poți începe distilarea.