Barajul Gura Apelor din masivul Retezat a fost inaugurat în urmă cu 35 de ani, însă instalații sale prezintă deja o serie de deficiențe. Starea acestuia din prezent impune reparații de urgență.
Un proiect ce are în vedere lucrări de intervenție pentru exploatarea în siguranță a barajului din Retezat a fost scos la licitație de Sucursala Hidrocentrale Hațeg. Acesta vizează galeria de injecție, galeria de drenaj și galera de colectare.
Administratorii barajului spun că accesul în galeria de injecție a acestuia este provizoriu, iar doar documentația este estimată la 72.000 de lei. De asemenea, scara de acces în galeria de injecție nu mai asigură siguranța personalului.
„La nivelul coronamentului barajului există în soluţie provizorie un barancament care acoperă troliul, care acţionează chibla de transport între cotele 1078,5 mdm (metri deasupra mării) şi 1.054 mdm a materialelor, necesare execuţiei lucrărilor în galerii. Barancamentul, troliul şi chibla se află într-o stare avansată de degradare”, arată documentele Hidroelectrica.
Există riscul ca măsurătorile efectuate în galerie să fie eronate, având în vedere faptul că galeria nu dispune de o instalație de iluminat, iar firele sunt corodate din cauza umidității mari. Nici galeria de colectare nu are iluminat, iar scările de pe traseu prezintă degradări.
Galeria de drenaj a barajului are o lungime de circa 100 de metri și este deficitară în ceea ce privește aerajul. Având aceste lucruri în vedere, este necesară instalarea unor ventilatoarea și tuburi de aerisire.
Anul acesta, pe 16 aprilie, s-au împlinit 35 de la inaugurarea construcției Barajului Gura Apelor. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte hidroenergetice din România secolului XX. De asemenea, este și cel mai mare baraj de argilă și anrocamente din Europa.
„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.
În anul 1986, pe 16 aprilie, au fost închise clapele galeriei de deviere, iar apele Râului Mare au fost oprite și a început acumularea lor în lacul Retezat. După o lună a fost pusă în funcțiune uzina hidroenergetică Retezat care avea o putere de 335 MW. Centrala de la Clopotiva a fost dată în funcție mai târziu și avea o putere de 14 MW.