Pe 22 februarie 2020, creștinii ortodocși fac mare parastas. Sunt Moșii de iarnă, numiți în popor și „Moșii cei mari” sau „Pomenirea Morților”. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm vechile tradiţii legate de Moșii de iarnă în 2020.
Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (ziua dinainte de Duminica Floriilor) și în care se fac parastase. La biserică este bine să ducem, spre a fi slujite de către preoți:
Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi:
Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.
În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat cât și celui care a primit.
În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujba de Moșii de iarnă împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
În Bucovina, pachetele conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.
În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomană. Plus o prăjitură cu specific local, numită „pupi” (un chec cu mere).