Săptămâna Luminată, care urmează imediat după Învierea Domnului, este una dintre cele mai sacre și pline de lumină perioade din calendarul ortodox. Tradiția populară, dar și rânduielile Bisericii, spun că în aceste zile se deschid porțile Raiului, iar binecuvântările curg peste toți credincioșii. Tocmai de aceea, există o serie de obiceiuri și interdicții menite să păstreze această stare de har și curăție spirituală.
Săptămâna Luminată începe odată cu miezul nopții de Paști, când Biserica rostește cu glas mare: ”Veniți de luați lumină!”. Este săptămâna în care cerul, pământul și tot ce este viu se bucură de Învierea Domnului.
Slujbele religioase sunt diferite față de cele obișnuite, cu Ușile Împărătești din altar larg deschise, simbolizând mormântul gol și Raiul redeschis omenirii.
În această perioadă, nu se mai citesc rugăciunile de pocăință din Psaltire și nu se oficiază parastase pentru morți. Chiar și înmormântările au o rânduială specială, în care se cântă ”Hristos a Înviat”, în loc de ”Veșnică pomenire”, subliniind biruința vieții asupra morții.
Pe lângă regulile bisericești, tradiția populară românească adaugă o serie de interdicții și ritualuri speciale, transmise din generație în generație.
Marțea Albă, ziua care urmează Duminicii Paștelui, este considerată nelucrătoare, în special pentru femei. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie. Se dă de pomană pască și vin roșu, pentru pomenirea celor adormiți. Tot marțea are loc și sfărâmarea Sfântului Agneț, care va fi folosit pe tot parcursul anului pentru împărtășirea bolnavilor.
Miercurea Luminată, sau Sfânta Mercurie, interzice femeilor munca, de teama aducerii rozătoarelor în casă. Se spune că a munci în această zi e ”nunta șoarecilor”, iar gospodăria va fi pustiită de dăunători.
Joia Verde, cunoscută și ca Joia Rea, este o zi în care se cinstesc livezile, grădinile și ogoarele. Munca este strict interzisă, fiind considerată o provocare la adresa fertilității pământului. Un vechi ritual presupune că se cară 44 de găleți cu apă, în numele celor adormiți, și se varsă în fântâna din curte, cu lumânări aprinse la fiecare colț al curții.
Vinerea Scumpă, sau Izvorul Tămăduirii, este ziua în care se sfințesc fântânile. Se spune că Maica Domnului a construit o fântână a vieții, care curgea doar în această zi, iar apa sa era tămăduitoare. În contrast cu Vinerea Neagră de dinaintea Paștelui, această zi aduce vindecare și binecuvântare.
Pe întreaga durată a Săptămânii Luminate, credincioșii trebuie să se salute cu ”Hristos a Înviat!” și să răspundă ”Adevărat a Înviat!”, semn al bucuriei veșnice. Nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, iar miercurea și vinerea se pot consuma pește, fiind zile cu harți.
Este important ca în această săptămână să evităm certurile, invidia, munca fizică excesivă și gândurile rele. Se spune că toate acestea ”alungă binecuvântarea” și umbrează lumina Învierii.
Săptămâna Luminată nu este doar o perioadă de relaxare, ci un timp sacru, dedicat curățeniei sufletești, comuniunii cu Dumnezeu și bucuriei de a fi în Biserica lui Hristos.