Ce înseamnă, de fapt, expresia „a o întoarce ca la Ploiești”. Puţini români ştiu de unde provine

Limba română are multe curiozități neștiute de mulți dintre vorbitorii săi. Un astfel de exemplu este expresia „a o întoarce ca la Ploiești”. Sensul său este cunoscut de toată lumea, însă puțini sunt cei care știu de unde provine jocul de cuvinte și în ce fapte își are rădăcinile.

Ce înseamnă expresia „a o întoarce ca la Ploiești”, potrivit DEX

Românii folosesc expresia „a o întoarce ca la Ploiești” pentru a indica o schimbare bruscă, neașteptată de atitudine, ce în timp a desemnat un comportament poate neobișnuit. Acest lucru în sine nu reprezintă o greșeală, însă foarte puțini sunt cei care cunosc realele rădăcini ale grupului de cuvinte.

Înainte de a vorbi despre rădăcinile expresiei „a o întoarce ca la Ploiești”, vom expune mai jos sensul grupului de cuvinte amintit, după cum indică Dicționarul explicativ al limbii române (DEX).

„a o întoarce ca la Ploiești = expr. a se dezice de o afirmație anterioară”, se arată în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), varianta online.

Citește și: Ce înseamnă cuvântul „patetic”, de fapt. Toți românii l-au folosit greșit până acum

În ce își are rădăcinile expresia „a o întoarce ca la Ploiești”

Spre deosebire de altele, expresia „a o întoarce ca la Ploiești” este destul de des utilizată în limbajul de zi cu zi. Mulți români care o folosesc însă, nu îi cunosc foarte bine rădăcinile. În mod surprinzător pentru unii poate, expresia în cauză are legătură cu trenurile din Gara de Sud a orașului Ploiești.

Explicația în acest sens a oferit-o profesorul şi istoricul Dorin Stănescu, din orașul Ploiești, care a explicat că acest context este expus și în volumul II al lucrării Marea Carte a Ploieştilor, publicată de Societatea Culturală Ploieşti – Mileniul III.

Legătura neștiută dintre trenurile din Gara de Sud și expresia „a o întoarce ca la Ploiești”

Construirea liniilor ferate Bucureşti-Ploieşti (1872) şi Ploieşti-Predeal (1879) s-a realizat în intervale de timp diferite. Pentru că erau probleme cu banii, o perioadă s-a folosit doar calea ferată de la București la Ploiești, unde constructorii liniei spre Predeal s-au legat direct în linia existentă în Gara Ploieşti.

Profesorul și istoricul Dorin Stănescu a explicat că trenurile de la București, care mergeau spre Ardeal, erau oprite în gară, locomotiva era decuplată de garnitură, intra pe o linie de manevră şi era întoarsă pe o placă turnantă, acţionată manual. Astfel, se direcționa pe linia spre Predeal.

Locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii, iar ultimul vagon al trenului venit de la Bucureşti devenea primul. Călătorii aveau un sentiment de nesiguranță când trenul pornea, fiindcă se temeau că s-au urcat în cel greșit. Trenul părea că se întorcea la București, însă de fapt mergea spre Predeal.

Citește și: De unde vine expresia „a face cu ou şi cu oţet”. Asta înseamnă, de fapt

Ce a notat Caragiale despre trenurile întoarse în gara de la Ploiești

„Caragiale însuşi a simţit nevoia să vorbească despre acest fenomen în schiţa sa «Întârziere», publicată în anul 1900:

«Dela Ploieşti, trenul de Predeal că să apuce spre Bucureşti schimbă frontul şi, ca şi cum ar vrea să se întoarcă înapoi, locomotive se pune acolo, unde până aici era coada trenului»”, a spus profesorul Dorin Stănescu, pentru Adevărul.