Ce înseamnă boala autoimună cu care a fost diagnosticată Sorina Pintea, fostul ministru al Sănătății

Sorina Pintea, diagnosticată cu o boală autoimună. Ce înseamnă acest lucru?

Sorina Pintea a fost de curând diagnosticată cu o boală autoimună, devenind în cele din urmă pacient, fără voia ei. Cum explică fostul ministru al Sănătății tot și cum a aflat că suferă de afecțiunea în cauză?

Diagnostic Sorina Pintea

Fostul ministru al Sănătății a devenit pacient. Recent, aceasta a publicat un mesaj pe o rețea de socializare în care explică dispariția sa din spațiul public. Amintim că ea a dezvăluit în cursul zilei de luni că boala autoimună de care suferă a fost depistată în luna noiembrie. În cele scrise, Pintea mărturisește că i se demonstrează că viața este imprevizibilă.

„Imediat după instalarea mea la Ministerul Sănătăţii, mai exact pe data de 5 martie 2018, din cauza lipsei imunoglobulinelor, am activat Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. În ultima parte a mandatului, am început să mă simt din ce în ce mai rău, dar am crezut că această stare se datorează oboselii. În data de 5 noiembrie 2019, am primit un diagnostic de boală gravă autoimună, urmând imediat tratamentul specific, printre care şi cel cu imunoglobuline. Eu am încredere în sistemul medical din România așa că am ales să mă tratez la noi în țară, într-un spital de stat”
Sorina Pintea

În momentul acesta, Sorina Pintea susține că boala este în remisie, iar efectele tratamentului cu cortizon și cu imunoglobuline se văd deja. Fostul ministru al Sănătății a mai mărturisit că s-a simțit datorat să ofere explicații pentru dispariția sa, spunând că dorește ca toată lumea să știe că va reveni în curând în vizor, pentru că boala nu o poate ține departe.

Ce înseamnă boala cu care a fost diagnosticată Sorina Pintea?
Ce înseamnă boala cu care a fost diagnosticată Sorina Pintea?

Ce înseamnă boala autoimună?

Boala autoimună se caracterizează printr-o agresare a organismului de propriul sistem imunitar. Acest lucru poate fi declanșat de un factor care de multe ori nu este identificat. Sistemul imunitar produce anticorpi care atacă țesuturile organismului, în loc să producă anticorpi care să țină trupul sănătos. Există o serie de factori care cresc predispoziția dobândirii acestei boli, deși nu există o cauză exactă. Specialiștii arată că există o legătură între proteinele străine care sunt provenite de la alimentele de origine animală .

Principalii autoanticorpi întâlniți în bolile autoimune sunt următorii:

  • ANA (anticorpi anti-nucleari) sau FAN (factor anti-nuclear) – test de screening pentru afecțiunile reumatismale; este sensibil dar nespecific pentru lupusul
  • eritematos sistemic
  • FR (factor reumatoid) – sensibil dar nespecific pentru poliartrită reumatoidă
  • anticorpi anti-CCP (anti-peptid ciclic citrulinat) – poliartrită reumatoidă
  • anticorpi anti-ADNds, anti-Sm – specifici pentru lupus eritematos sistemic (LES); anticorpii anti-histone sunt caracteristici pentru lupusul indus medicamentos
  • anticorpi anti-RNP – caracteristici pentru boala mixtă de țesut conjunctiv, pot apărea și în lupus
  • anticorpi anti-Ro (SS-A), anti-La (SS-B) – sindrom Sjogren, lupus neonatal
  • anticorpi anti-centromer – sindrom CREST
  • anticorpi anti-SCL 70 – sclerodermie
  • anticorpi anti-Jol – polimiozită, dermatomiozită
  • anticorpi anti-transglutaminază tisulară, anti-endomisium, anti-gliadină – boala celiacă
  • anticorpi ANCA – c-ANCA în granulomatoza Wegener, p-ANCA în vasculite, colita ulcerativă, sindromul Churg-Strauss, colangita sclerozantă primară
  • anticorpi anti-receptor TSH (TRab) – boala Graves
  • ATPO (anticorpi anti-tireoperoxidază) – tiroidită autoimună
  • anticorpi anti-membrană bazală glomerulară (anti-GBM) – sindrom Goodpasture
  • anticoagulant lupic, anticorpi anticardiolipinici, anticorpi anti-β2-glicoproteina – sindrom antifosfolipidic (SAFL)
  • anticorpi anti-mitocondriali (AMA) – ciroza biliară primitivă
  • anticorpi ASMA (anti-fibră musculară netedă), ANA (anti-nucleari), anti-LKMl (anti -microzomi hepatici și renali), anti-LCl – hepatită autoimună
  • anticorpi anti-receptor pentru acetlcolină, anticorpi anti-MuSK – miastenia gravis
  • anticorpi anti-celulă parietală gastrică – anemia pernicioasă (anemia Biermer)
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI