România, țara de nicăieri! România, țara în care un bugetar de lux câștigă mai bine decât președintele Statelor Unite ale Americii, în timp ce unii copii nu au încălțăminte de iarnă și nu au o bucată de pâine pe masă, în același timp în care cea mai mică pensie de serviciu este de 743 de lei.
Sfidare fără margini, haos cât cuprinde: România. Românii abia au trecut peste un impas, alegerile prezidențiale. Frica a adus un număr istoric de oameni care au ieșit la vot împotriva cuiva. Majoritatea internauților au decis: votul din 2019 a fost împotrivă, nu pentru, dar a fost unul din cele mai reușite. După mobilizarea în forță pe care au reușit-o, românii află acum că în aceeași țară în care urlă haosul există o persoană care câștigă mai bine decât însuși președintele Statelor Unite ale Americii.
În luna iulie a anului curent, s-a aflat povestea celui mai bine plătit bugetar din țară: Marin Drăcea, președinte al Institutului Național de cercetare-Dezvoltare în Silvicultură. Salariul pe an al acestuia este de: 1.943.000 lei pe an, adică peste 38.000 de dolari pe lună. Cel care a adus în prim-plan uluitoarea poveste a fost Claudiu Năsui, deputat USR. După cele dezvăluite, oamenii din cadrul Institutului , care au scos la iveală realitatea ascunsă sub preș, au sfrâșit prin a fi cercetați pe motiv al defăimării instituției. Șeful lor a ieșit la pensie, cu tot cu bonusuri și salarium conform știripesurse.ro.
„Oamenii care îndrăznesc să vorbească împotriva corupției în instituțiile de stat sunt pedepsiți.”
„Acest domn a ascuns din pix o gaură de aproximativ 20 milioane metri cubi de lemn anual. Din păcate nici măcar nu e asta știrea. Cu instituții de stat care ne mint, ne-am obișnuit. Partea cu adevărat scandaloasă este despre cele două persoane care au avut curajul să ne spună adevărul: domnul George Gârbacea și domnul Gheorghe Marin. Ce credeți că li s-a întâmplat? Cercetare disciplinară pentru denigrarea instituției de stat. Să luăm de la început toată povestea. La sfârșitul anului 2018, institutul de stat trebuia să prezinte mai mulți indicatorii calculați după două cicluri de monitorizare a masei lemnoase. Absolut toți indicatorii au fost aprobați și prezentați, mai puțin unul: cel referitor la dispariția lemnului. Tocmai acesta lipsea. De ce? Pentru că din el rezulta o lipsă de aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn recoltat pe an! Adică o gaură imensă. Un potențial jaf de proporții mari”
Claudiu Năsui