Ce făcea ÎPS Pimen la Putna. Oamenii au mers și s-au plâns la stareț. ”Ne vor aresta!”

ÎPS Pimen și-a încheiat socotelile cu viața la vârsta de 9o de ani. Cauza morții a fost un al doilea infarct făcut după ce a fost infectat cu coronavirus. Înaltul prelat a început să se simtă rău în a doua zi de Paște și a ajuns astfel la spitalul Matei Balș din Capitală, unde a fost răpus de virusul ucigaș.

ÎPS Pimen le recita turiștilor la Putna o poezie de-a lui Mihai Eminescu

Una dintre marile plăceri ale lui ÎPS Pimen, în tinerețe, era să stea la mănăstirea de la Putna, unde  de multe ori îi întimpina pe tuiștii care treceau pragul lăcășului sfânt. De cele mai multe ori, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților le recita turiștilor din poeziile lui Mihai Eminescu. Una dintre poezii le dădea fiori acestora având în vedere că la putere era regimul comunist.

În ultimul interviu acordat, în anul 2019, ÎPS Pimen povestea despre faptul că-l avea în suflet pe Mihai Eminescu și că le recita vizitatorilor o poezie anume.

Istoria Putnei, istoria neamului românesc

”În perioada cât am fost ghid la Mănăstirea Putna am avut cele mai mari satisfacții sufletești, pentru că acolo trebuia să prezint ceea ce era în muzeu: opere de artă, opere ale credinței noastre. Istoria Putnei este istoria neamului nostru românesc.

Și acolo, printre alte spuse ale mele, recitam la fiecare grup și poezia ”Doina” de Mihai Eminescu, pe care părintele meu duhovnic, Petru Pogonat, o numea rugăciune românească.

Unii dintre colegii lui ÎPS Pimen se temea că or să fie arestați

Unii se înfricoșau: Cum să poți spune în vremurile acelea: De la Nistru pân la Tisa/Tot românul plânsu-mi-s-a? Și am spus mai departe, încât cineva a mers la Părintele Stareț și i-a spus: Părinte Stareț, vom fi arestați pentru că Părintele Pimen rostește poezia Doina.

Și i-a spus Părintele Stareț: Fii pe pace! Sigur, acest fapt era cunoscut de toată lumea și de cei din conducere și din Securitate și nimeni, niciodată, nu mi-a spus să n-o mai rostesc. Din contră!

ÎPS Pimen avea povești cu MIhai Eminiescu

Când a fost vizita lui Nicolae Ceaușescu la Mănăstirea Putna, în mai 1966, la împlinirea a 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii, după explicațiile din muzeu, Emil Bodnăraș vine aproape de mine și-mi șoptește la ureche: Spune, părinte, Doina și dacă ai vreun necaz, vino la mine. Și mi-a dat cartea de vizită.

Și spuneam despre Eminescu că nu era șovin, ci cu dragoste către toți oamenii, amintindu-le că-se menționează undeva- Eminescu se întâlnește într-o iarnă cu un evreu care aproape era gol-goluț și atunci a luat haina de pe el și i-a dat-o evreului. Și le mai spuneam turiștilor și cuvintele lui Eminescu: Să vină străinii în țară, dar să lucreze cum lucrează și românii! Acesta este un adevăr.

ÎPS Pimen făcea cunoscută adevărata istorie

Iată că vine un diplomat englez însoțit de fiica unui om mare din Comitetul Central și i-am explicat, dar cu o rezervă, nu cumva să fie un diplomat cehoslovac, mai ales după evenimentele din Cehoslovacia.

Și acea persoană care-l însoțea și care terminase Facultatea de Istorie, mi-a spus încetișor: Nu am știut că România se întinde până la Nistru! Și sigur am avut această satisfacție că la Putna fac cunoscută adevărata istorie și geografie a pământului și țării noastre românești”, povestea Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților.