24 iunie, Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica reprezintă una dintre cele mai îndrăgite sărbători câmpenești, fiind prilejuită de solstițiul de vară și marcând, totodată, mijlocul verii agrare. Cele mai importante obiceiuri legate de această zi sunt dedicate dragostei și aduc în prim-plan timpul.
În mitologia românească, Sânzienele sunt zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf. Ioan Botezătorul – 24 iunie.
Pe lângă manifestările tipice, Sânzienele au și manifestări vizuale: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, în funcție de cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina.
În limbaj popular, serbarea Sânzienelor sau a Drăgaicelor este denumită și ”Amuțitul Cucului”, pasăre migratoare care reprezintă cel mai cunoscut reper pentru scurgerea anuală a timpului, explică etnologul Ion Ghinoiu.