Ce este canicula sahariană, anunţ de la ANM. Fenomenul meteo dă România peste cap
Specialiștii meteorologi trag semnale de alarmă, spunând că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă, de două ori mai mult decât media globală începând cu anii 1980. În această perioadă, conform predicțiilor meteo, se anunță un val de căldură, cunoscut sub numele de canicula sahariană, fenomen ce se va abate și asupra României, conform anunțului făcut de ANM. Vom asista, așadar, la fenomenul meteo care dă România peste cap.
Canicula sahariană și efectele sale asupra Europei
Conform unui nou raport, schimbările climatice au un impact uman, economic și de mediu major în Europa, care a fost numită acum continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume.
Vezi și: România se topește de căldură. Alertă meteo de caniculă în următoarele zile, cod roșu în Europa
Europa s-a încălzit de două ori mai mult decât media globală începând cu anii 1980, se arată în raportul publicat luni de Copernicus, serviciul Uniunii Europene pentru schimbări climatice, și de Organizația Meteorologică Mondială.
În 2022, bătrânul continent a depășit cu aproximativ 2,3 grade media din perioada preindustrială, fiind vorba de temperaturile globale înregistrate între 1850 și 1900, care sunt folosite ca bază de referință pentru Acordul de la Paris privind clima.
Ce este canicula sahariană
Canicula sahariană din Africa este caracterizată de o atmosferă încețoșată, încărcată cu praf din Sahara, cea mai mare sursă de acest material de pe planetă în lunile de vară din emisfera nordică.
Conform specialiștilor, particulele foarte mari de praf sunt ridicate de la suprafața deșertului de rafalele de vânt care suflă pe sute de kilometri, produse de fluxul de energie al furtunilor.
Deși procesul de import de căldură de la distanță poate părea exotic, nu este chiar așa. Este exact ceea ce vremea este orientată să facă.
În fiecare zi, atmosfera Pământului trebuie să răspundă la o problemă nesfârșită, aceea de a fi inundată de o cantitate de energie de neînchipuit de la soare.
Și, ca lucrurile să fie și mai interesante, această energie este distribuită inegal, astfel încât unele regiuni, cum ar fi tropicele și subtropicele, primesc foarte multă energie, iar alte regiuni, în special latitudinile înalte și regiunile polare, foarte puțină.
ANM anunță fenomenul care dă peste cap România
Într-o prognoză meteo recentă, ANM a declarat că este posibil ca canicula sahariană să se abată și asupra României în perioada următoare și până în septembrie.
Vezi și: Vremea până pe 7 august în România. Prognoza ANM, va fi prăpăd cu furtuni și caniculă
Fenomenul meteorologic, caracterizat de o masă de aer cald care provine din deșertul Sahara, are potențialul de a aduce multiple valuri de căldură. Deși un astfel de scenariu poate fi fără precedent, experții sunt de acord că nu este imposibil, având în vedere tendințele recente de încălzire a climei.
”Genul acesta de temperaturi extreme pe care înainte le vedeam relativ rar, le vedem acum din ce în ce mai frecvent. Dintre toate fenomenele extreme, şi aici ne gândim la tornade, furtuni cu grindină, valurile de căldură sunt fenomenele pentru care schimbările climatice au un impact foarte clar.
Valurile de căldură sunt mai frecvente în prezent şi durata lor va fi din ce în ce mai mare. În afară de valurile de căldură, fenomenele extreme sunt cele asociate cu instabilitatea atmosferică din timpul verii.
Asta înseamnă precipitaţii intense, furtuni care pot să producă grindină de mari dimensiuni, vânt intens sau chiar tornade”, a explicat climatologul Bogdan Antonescu, conform Antena 3 CNN.
Conform acelorași specialiști, în timpul acestui eveniment, canicula sahariană, vânturile din sud sau sud-est transportă aerul cald și uscat prin Marea Mediterană spre continent.
Pe măsură ce masa de aer se deplasează peste apele calde ale Mediteranei, absoarbe căldură și umiditate, intensificând și mai mult căldura și umiditatea.
Acest proces creează o bandă îngustă distinctă de aer cald, care seamănă cu o structură asemănătoare unei pene pe hărțile meteorologice.