Ce este bine să faci cu banii de Sfinții Constantin și Elena. Așa vei avea mereu spor în casă

Ce este bine să faci cu banii de Sfinții Constantin și Elena. Așa vei avea mereu spor în casă

Pe 21 mai, creștinii sărbătoresc praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, apostolii creştinismului. În această zi, românii țin seama de o serie de tradiții și superstiții menite să aducă spor în casă pentru cei care le respectă. Iată care sunt acestea!

Ce trebuie să faci cu banii de Sfinții Constantin și Elena

Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți întotdeauna pe 21 mai, an de an. În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută ca Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare cu multe tradiţii legate de păsările de pădure. Conform datinilor din moși strămoși, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. Drept urmare, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului.

Tot astăzi este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde vor fi stânele și pe cine angajează să păzească oile în timp ce ele sunt la păscut. Astfel, pentru a fi feriți de spiritele rele, țăranii se strângeau în jurul unui foc și își treceau oile prin fum, pentru a fi ferite de rele cât sunt singure la stână. Totodată, femeile ardeau tămâie și stropeau cu agheasmă, pentru a se apăra de forțe rele.

Tot de Sfinții Constantin și Elena, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Pentru spor mai mult în gospodărie, creștinul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în această zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează, scrie Ziarul Unirea

O altă datină respectată de români este cea a bujorilor îmbobociţi. Pentru păstrarea sau readucerea liniştii în familie, este bine ca, în ziua praznicului, să avem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

Pentru sănătate, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

Importanța edictului semnat de Împăratul Constantin

Până în anul 313, când a fost semnat edictul, creștinii au suferit una din cele mai mari drame. Imperiul Roman, care nu acceptase creștinismul, în forma sa timpurie, i-a prigonit peste tot pe unde aceștia erau găsiți.

Inclusiv celebra operă literară și cinematografică „Qvo Vadis” spune povestea prigonirii creștinilor în Imperiul Roman. Edictul semnat de Constantin avea să schimbe total fața creștinismului.

Conform unor legende, Împăratul Constantin semna edictul din 313 din dragoste pentru mama sa, Elena. Aceasta dăduse dovadă de milostenie și dragoste pentru creștinii prigoniți.

Pentru creștinătate, anul 313, de fapt, înseamnă anul oficial al nașterii Bisericii creștine. Era, de fapt, recunoașterea unei religii monoteiste, astăzi creștinismul, așa cum îl știm, fiind cea mai puternică religie, la nivel mondial.