Un posibil indiciu al existenței vieții pe Venus a stârnit interesul oamenilor de știință. În atmosfera planetei, cercetătorii au descoperit particule de fosfină.
Luni, cercetătorii au anunțat detectarea unui gaz numit fosfină în norii acizi ai planetei Venus, care indică faptul că microbii ar putea trăi în vecinătatea inospitalieră a Pământului. O echipă de oameni de știință condusă de Jane Greaves a detectat prezența fosfinei și a lansat ipoteza precum că organismele vii ar pluti în norii planetei Venus, scriu CNN, BBC și The New York Times.
Fosfina, pe Pământ este asociată cu viața, cu microbii care trăiesc intestinele unor animale, cum ar fi pinguinii, sau în medii cu puțin oxigen, cum ar fi mlaștinile. Fosfina este o moleculă compusă dintr-un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen. Este un gaz toxic, inflamabil, murdar, produs de bacterii care nu au nevoie de oxigen.
Fizicianul român, Crstian Presură a explicat care pot fi implicațiile acestei descoperiri. Deși acesta se arată rezervat în privința existenței unor forme de viață pe Venus, fizicianul relatează de ce trebuiesc continuate cercetările.
Etuziasmul acestei descoperii a fost faptul că, fosfina este produsă pe Pământ doar de organismele vii.
„Când oamenii au început să se uite la alte planete, având la dispoziție spectrometre din ce în ce mai performante, s-au gândit ce anume să caute. Unul din aceste lucruri este fosfina. Fosfină a fost descoperită și pe Jupiter, însă acolo, din cauza condițiilor extreme – vânturi, furtuni puternice – fosfina se produce în mod natural. Pe Venus nu sunt condițiile de pe Jupiter, deci fosfina nu s-a format în aceleași condiții. Echipa de cercetători care a studiat datele a eliminat rând pe rând și alte explicații ale prezenței fosfinei în atmosfera lui Venus.
”Pot exista și alte mecanisme de formare a fosfinei, pe care nu le cunoaștem” a declarat Cristian Presură, potrivit Digi24.
După părerea fizicianului, eforturile trebuie continuate. El vede ca posibilă soluție un balon care să fie lansat dintr-un satelit, balon care să plutească în atmosfera înaltă a lui Venus, unde să culeagă probe.
„Un astfel de balon, care să fie dotat cu instrumente de măsură, poate face analizele pe loc și le poate trimite pe Pământ cu ajutorul satelitului, înainte să fie distrus de condițiile din atmosfera planetei”, a dat un exemplu fizicianul, Cristian Presură.