Dintotdeuna, parizerul a reprezentat unul dintre mezelurile preferate ale românilor. Sulul din carne de porc pe care atât cei mici, cât și cei mari îl feliază pentru a prepara sendvișuri sau pentru a le savura simple, cu muștar, este făcut din numeroase alimente. Care este ingredientul surpriză la care nu te-ai fi așteptat.
Puțini sunt cei care știu faptul că parizerul comercializat în marile supermarketuri din România este făcut dintr-un aliment la care nu mulți s-ar fi așteptat.
Mai exact, atunci când vei savura câteva felii de parizer unse cu muștar, pe o felie de pâine, gândește-te că principalul ingredient din care este făcut acest mezel este slănina.
Mai mult de atât, nu doar parizerul, ci și hotdogii, cârnații polonezi sau crenvurștii ar fi făcuți din slănină de porc, în proporție de 70, 80 sau chiar și 90%. Procesul de fabricație este de-a dreptul impresionant.
Potrivit celor de la realitatea.net, unii producători de parizer înlocuiesc slănina cu o pastă MDM, pentru a reduce costurile de producție. Pasta MDM reprezintă o emulsie de apa și pastă de șorici, piele de pui, tendoane și cartilagii, acestea fiind amestecate cu o substanță menită să topească grăsimile în apă.
Pasta de parizer se amestecă, mai departe, cu un procent mic de carne, acesta fiind motivul pentru care calitatea mezelului este inferioară. Pentru a căpăta consistență, în pasta respectivă se adaugă amidon, iar textură specifică se obține prin folosirea de soia.
Pentru ca parizerul să fie și aspectuos, nu doar consistent, producătorii folosesc coloranți alimentari precum carminu. De asemenea, pentru gustul specific al parizerului, mezelul este amestecat cu un anumit „praf de parizer”, fiind vorba despre un amestec format într-o mică propotie din arome naturale și de sinteză și o mare cantitate de substanțe chimice.
În continuare, pentru ca parizerul pe care-l cumperi de la raft să aibă un gust și mai bun, producătorii adaugă un potențiator de gust numit glutamat de sodiu.
Acesta are capacitatea de a stimula creierul să perceapă gustul de câteva sute de ori mai tare decât cel normal. Lactoza și glucoza au rolul de a îndulci ușor amestecul.
La finalul procesului, se adaugă conservanții (nitrituzl de sodiu și nitratul de potasiu), precum și antioxidanții (acid ascorbic), cu rolul de a simula „prospetimea” produsului final.