Micii sunt un preparat extrem de popular în România, fiind nelipsiți de pe grătarul încins cu ocazia diferitelor evenimente sau de la obișnuitul picnic în familie. Haideți să vedem, așadar, la ce ar trebui să fii atent atunci când cumperi mici de la Lidl. Ce ar trebui să aibă scris pe etichetă.
Fie că sunt la un simplu grătar în aer liber sau cu diferite ocazii speciale, mulți dintre români aleg să consume delicioșii mici. Ba mai mult, ei au devenit atât de faimoși încât orice turist străin ajunge la noi în țară își dorește să descopere ce gust au.
Iar printre cei mai cumpărați de pe piață sunt micii de la Lidl, gata modelați și condimentați, acolo unde unde oferta calitate-preț este adesea mai bună decât în cazul altor competitori. Desigur, totul depinde de preferințele personale.
Însă specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că ar trebui să fim atenți la ceea ce cumpărăm și să verificăm cu atenție eticheta, de fiecare dată, pentru a vedea ce conțin mai exact.
În primul rând, este extrem de important să te uiți la conținutul exact de carne pe care îl are caserola. Mulți nu sunt deloc atenți la acest aspect, fapt pentru care se pot trezi că achiziționează produse care au o mulțime de aditivi în compoziție.
Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori (APC), conţinutul de carne la produsele analizate variază între 61,5% şi 90%. Dacă și tu obișnuiești să cumperi mititeii de la unitățile comerciale ale lanțului german, iată ce trebuie să știi despre aceste produse!
”La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie.
Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziţie arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoacorbatul de sodiu.
Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă.
Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate (5 – 7 zile de la data producerii) şi condiţiile de păstrare (0 – 4 grade celsius) pe perioada valabilităţii.” a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.