Ce comoară a fost descoperită în România. Era ascunsă într-o comună uitată de mai toți românii

România este o țară plină de mistere. Există locuri magice unde oamenii duc mai departe înfricoșătoarele povești cu strigoi, moroi și iele, iar, dacă ar fi să privim partea materialistă a lucrurilor, în țara noastră există cu certitudine comori ascunse. Curate sau necurate, ies astăzi la iveală, după mii de ani, și ne adâncesc în cunoașterea trecutului.

Descoperire istorică unicat în România: comoara din mlaștină din comuna Lozna

Populațiile dacice din nordul Moldovei au construit un sat lacustru, într-o mlaștină preistorică din comuna Lozna, județul Botoșani, din care nu lipsea un depozit imens de unelte și arme. O parte dintre aceste vestigii misterioase pot fi admirate în vitrinele Muzeului Județean Botoșani.

Comoara a fost găsită sub straturile groase de turbă, în adâncurile mlaștinii. În jurul ei, în ultimii 60 de ani, au fost descoperite numeroase așezări umane, începând cu cele vechi de peste 8.000 de ani, continuând cu sate dacice din diferite secole și culminând cu cele din perioada Evului Mediu intunecat. Cercetările arheologice din anul 1952 au scos la iveală o parte dintre secretele locuitorilor.

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Experții au descoperit construcții de lemn, conservate perfect într-un mediu anaerob. În contactul cu aerul, însă, multe dintre ele s-au distrus. Doar oasele de animale, coarnele și unele fragmente ceramice au mai rămas întregi. O altă echipă descoperea, în 1959, o monoxilă, o barcă scobită în trunchi de arbore, care a sfărșit distrusă în contactul cu aerul.

„Cele mai valoroase vestigii sunt construcţiile din lemn, datate pentru perioada secolelor al II-lea î.Hr. şi al III-lea d.Hr. Erau poduri peste mlaştină, încadrate pe baza materialelor ceramice. Platformele erau realizate din buşteni despicaţi şi perforaţi pe margini, astfel încât să fie susţinute prin ţăruşi”, explică muzeografa Adela Kovacs, de la Muzeul Judeţean Botoşani, conform Adevărul.

Elementele din fier descoperite sunt unelte agricole, de dulgherie, dar și unelte folosite de fierari daci

Pe lângă aceste comori, mlaștina ascundea și un depozit de arme și unelte din fier. Acestea au fost descoperite la doi metri sub statul de turbă, în anul 1957.

„În anul 1975, s-a găsit «tezaurul de la Lozna», datat în perioada geto-dacică, pe baza caracteristicilor pieselor. Depozitul de piese din fier a fost descoperit de muncitorii care săpau pentru exploatarea turbei. Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie, formată din Silvia Teodor şi Paul Şadurschi, de la Muzeul Judeţean Botoşani, precizau în raportul publicat în anul 1978 faptul că tezaurul ar fi fost depus într-o ladă din lemn care s-a dezintegrat la contactul cu aerul.

De asemenea, se pare că fiecare piesă ar fi fost învelită în pânză de sac, de asemenea dezintegrată imediat după descoperire. După înlăturarea pieselor, care cu siguranţă au fost mai multe decât cele păstrate, muncitorii au continuat să sape pentru exploatare, iar arheologii nu au mai putut reconstitui locul descoperirii”, a explicat muzeografa Adela Kovacs.