Ce ascundea Nicolae Ceaușescu în casă. Românii sunt încă uluiți de ce au găsit acolo

Fosta reședință a familiei Ceaușescu a fost deschisă publicului, începând din anul 2016, după ce a fost renovată și reamenajată pentru a contura o imagine fidelă a locului unde trăiau Nicolae și Elena, împreună cu cei trei copii ai lor: Valentin, Zoia și Nicu. Clădirea, aflată în proprietatea statului, era administrată de secția Gospodăria a Comitelului Central al Partidului Comunist Român, după model sovietic. Ce se ascundea după ușile reședinței fostului dictator, aflați în paragrafele următoare.

Cum arăta reședința soților Ceaușescu

Vila soților Ceaușescu a fost construită pe la jumătatea anilor ’60 și „este o capodoperă de arhitectură, realizată pe măsura unui șef de stat și surprinde atât prin dimensiunile generoase, cât și prin interiorul său luxos“, potrivit ghidului care îi introduce pe doritori în atmosfera reședinței private a familiei Ceaușescu.

Clădirea a fost construită de cea mai mare companie de construcții civile din România (pe atunci Republica Socialistă România), și anume de Trustul Carpați, care a proiectat și a realizat cam toate construcțiile importante în perioada comunistă, potrivit editiadedimineata.ro.

Soții Ceaușescu și cei trei copiii ai lor au locuit aici vreme de 24 de ani, din 1965 până în 1989, când dictatorul și soția acestuia au fost executați.

De la opulență, la sărăcie…

Clădirea se întinde pe o suprafață imensă – de aproape 5000 de metri pătrați. La parter și la etaj sunt peste 80 de camere, alte 88 aflându-se în subteran. Deoarece în casa cu pricina locuia un șef de stat, ea a fost amenajată cu tot ce se găsea mai bun și mai scump la acea vreme.

Aproape toate obiectele ce se aflau în locuință la acea vreme erau făcute în România. Începând cu anul 2016, fosta reședință a cuplului Ceaușescu a fost deschisă publicului, după ce a fost restaurată căci în decembrie 1989, mulți oameni au dat năvală în această vilă și au distrus sau furat numeroase obiecte.

În vreme ce cetățenii Republicii Socialiste România stăteau la rând pentru pâine sau un litru de lapte, mulți dintre ei trăind de pe azi pe mâine, pereții casei în care locuia „Marele Cârmaci“ erau îmbrăcați în mătase, mobilierul numai din esențe rare de lemn, lambriuri sculptate din lemn de mahon în motive vegetale, mozaicuri sclipitoare, robinete din aur, pe scurt, un trai de huzur.