Iranul are o mulțime de opțiuni pentru a evita avantajele militare americane și pentru a lovi în punctele slabe din infrastructura Statelor Unite. Președintele SUA, Donald Trump, pe 2 ianuarie 2019, a ordonat uciderea generalului maior Qassem Soleimani, șeful miliției Corpului Gărzii Revoluționare din Iran și unul dintre cei mai buni lideri militari ai țării.
O dronă MQ-9 a Comandamentului Operațiunilor Speciale din SUA a tras asupra unui vehicul care îl transporta pe Soleimani și un comandant adjunct al miliției pe aeroportul internațional Bagdad, ucigându-i pe ambii bărbați. Războiul ar putea rezulta în urma acestor acțiuni. Și aproape sigur ar fi catastrofal pentru toată lumea. Dacă ne gândim la o ripostă iraniană pe mare, armata iraniană navală nu ar avea nicio șansă împotriva Americii.
Marina iraniană urmează să crească puțin. Cu toate acestea, este totuși disperată, fără speranță, în fața flotelor rivale. Dezechilibrul naval ar putea depinde de strategiile diplomatice și militare din Teheran, Washington, D.C. și alte capitale mondiale, pe măsură ce tensiunile cresc în regiunea Golfului Persic.
Pe fondul demonstrațiilor de masă în urma atacului, succesorul lui Soleimani a promis să riposteze. În schimb, Trump a amenințat că va ordona forțelor americane să bombardeze 52 de ținte iraniene, inclusiv site-uri culturale. Legea americană interzice atacurile militare asupra unor astfel de locații.
Pentagonul, în zilele de după ucidere, s-a năpustit cu 3.000 de trupe suplimentare ale armatei, plus un grup amfibiu al Marinei în Orientul Mijlociu, gata de atac. Grupul Eurasia din New York a estimat șansa „unei confruntări militare limitate sau majore” la 40%.
„Scenariul cel mai bun este faptul că slăbiciunea lui Trump și slăbiciunea Iranului s-ar traduce în represalii suficient de grave pentru ca Trump să-și piardă din nou cumpătul. Cel mai rău scenariu este interpretarea greșită repetată de către factorii de decizie ai SUA și ai Iranului a liniilor roșii și de-o parte și de cealaltă.”,a scris Daniel Drezner, profesor de politică internațională la Universitatea Tufts, în The Washington Post.
Orice ciocnire probabilă ar fi „asimetrică”. Acest termen sugerează un război al celor slabi împotriva celor puternici. Două părți cu obiective foarte diferite și valori foarte diferite pentru succes.
Dacă e să comparăm armatele celor două state, Iran și Statele Unite ale Americii, clar câștigător ar fi, de departe, Statele Unite. Singurul capitol l care Iranul stă bine, este cel al efectivelor de artilerie, după cum se poe observa și în diagrama de mai jos.