După discursul susținut de liderul de la Kremlin pe 22 februarie și după anunțul anulării decretului care susține suveranitatea Republicii Moldova în conflictul separatist din Trasnistria, în Republica Moldova, coincidență sau nu, au început demonstrațiile împotriva regimului condus de Maia Sandu. Scenariile legate de o posibilă intrare a armatei Rusiei pe teritoriul moldovean a tot fost pus în discuție de la startul invaziei din Ucraina. În acest context, un general NATO explică ce ar putea face România pentru Republica Moldova în cazul unui atac din partea Rusiei.
Pe 21 februarie Vladimir Putin a revocat un decret din 2012 care susținea parțial suveranitatea Republicii Moldova în rezolvarea viitorului regiunii Transnistria. Decretul, care includea o componentă moldovenească, a conturat politica externă a Rusiei de acum 11 ani, care presupunea relații mai strânse ale Moscovei cu Uniunea Europeană și Statele Unite.
La doar câteva zile de la acest moment, care a fost văzut ca o declarație indirectă de avertisment pentru Republica Moldova, pe străzile din Chișinău au început și demonstrațiile anti-regim, iar mas-media moldovenească a scos la iveală faptul că demonstranții erau aduși cu bună știință și cu plata a câte 400 de lei moldovenești, cel puțin, pentru a lua parte la aceste proteste, iar acuzațiile aduse de Maia Sandu par a se adeveri, și anume că aceste mișcări sunt alimentate direct de la Kremlin.
În tot acest timp, forțele ucrainene se agață de orașul Bakhmut, în timp ce Statele Unite au declarat că un nou ajutor militar pentru Ucraina va fi discutat vineri, în cadrul unei întâlniri cu liderul Germaniei. Și la ora la care scriem acest material forțele rusești atacă Bakhmut, în provincia Donețk, de luni de zile, uneori în valuri, iar locul a devenit una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. „La Bakhmut se poartă lupte non-stop…Situația este critică”, a declarat Volodimir Nazarenko, un comandant adjunct al Gărzii Naționale a Ucrainei, pentru Radio NV ucrainean.
Deși nu este nimic verificat concret și asumat, toate drumurile duc spre un astfel de scenariu, mai ales după recentele evenimente de la Chișinău. Zvonurile despre un plan elaborat pentru a invada Moldova realizat de liderii din jurul lui Putin pare a fi o realitate, deja menționată de voci occidentale.
Conform unui articol publicat în „The Times”, Rusia va încerca să deschidă un nou front împotriva Ucrainei dinspre Republica Moldova, potrivit unor surse militare ucrainene. Una dintre ele a declarat că există o „serie de indicatori” care indică un atac în viitorul apropiat asupra fostului stat sovietic, care are doar 3.250 de soldați în armată. O preluare reușită a controlului ar duce la deplasarea trupelor rusești dinspre vest spre portul Odesa de la Marea Neagră, în Ucraina.
Serviciile secrete ucrainene înregistrează o anumită activitate pe aerodromul de la Tiraspol, capitala de facto a Transnistriei. Sursele susțin că Rusia plănuiește să efectueze o aterizare aeriană cu avioane de transport și elicoptere Il-76 în Transnistria, zburând din Crimeea, iar așa cum spuneam, la Chișinău sunt deja organizate revolte și proteste.
Se pare că Rusia ar putea încerca să atace Republica Moldova mai aproape de Ziua Victoriei, pe 9 mai. În această zi, Vladimir Putin, ar putea anunța recunoașterea de către Rusia a independenței Transnistriei, ceea ce va duce la repetarea scenariului Donbas și va reprezenta o amenințare directă și o încălcare a integrității teritoriale a Republicii Moldova.
„Credem că Kremlinul a decis deja să atace Moldova. Ceea ce vor duce evenimentele din Moldova va fi decisiv pentru noi.
Dacă rușii vor reuși să preia controlul țării, noi (Ucraina – n.r.) vom deveni mai vulnerabili din punct de vedere militar – va fi o amenințare la adresa integrității Ucrainei”, a declarat un reprezentant al serviciilor secrete ucrainene.
Ministerul român al Apărării a avertizat că zecile de postări pe rețelele de socializare care susțin că Bucureștiul ar fi masat trupe și echipamente militare la granița cu Republica Moldova fac parte dintr-o campanie de „fake news” lansată de Kremlin de când a invadat Ucraina în februarie 2022. „Reamintim tuturor că acuratețea unor astfel de informații senzaționaliste și panicarde poate fi verificată cel mai bine prin consultarea surselor oficiale”, a precizat ministerul pe 28 februarie, conform „Europa Liberă”.
Republica Moldova este intercalată între România, membră a UE și NATO, și Ucraina, cu care împarte o frontieră de 1.200 de kilometri. Rusia menține peste 1.000 de soldați în regiunea separatistă moldovenească Transnistria. Rusia a afirmat în mod fals că Ucraina plănuiește să invadeze Transnistria, ridicând suspiciuni că Moscova caută un pretext pentru a anexa regiunea separatistă, așa cum a făcut cu Crimeea ucraineană în 2014.
Deși situația țării vecine putea fi alta, imediat după 1990 și căderea URSS-ului, vorbind aici de ideea de reunificare a Republicii Molodva cu România, astăzi statul condus de Maia Sandu vrea în NATO și în UE, numai că, în comparație cu Ucraina, Moldova nu se afla în aceeași situație critică, dar se pare că lucrurile ar putea să se schimbe dramatic și pentru Moldova, în contextul acestor noi scenarii din aceste zile.
Deși NATO și România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, au anunțat că Moldova ar putea fi apărată de trupele NATO în cazul unei posibile invazii. Dar, tensiunile din aceste zile din Transnistria, anunțul lui Putin din 21 februarie, și demonstrațiile de la Chișinău, toate duc către o nouă operațiune specială, de data asta pe teritoriul Moldovei.
Un general NATO, fost reprezentat al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, explică dacă acest lucru este posibil. Genrealul în rezervă Virgil Bălăceanu spue că „Este imposibil în această etapă și în această desfășurare a războiului din Ucraina.”, aducând și argumentele:
„Un pod aerian deasupra Ucrainei este imposibil, pentru că ar fi o misiune sinucigașă. Pod aerian înseamnă desant parașutat, desant debarcat, se zboară la altitudini mici, iar apărarea antiaeriană a ucrainenilor este deja pe poziție. Rușii chiar n-au cum să survoleze spațiul aerian al Ucrainei, partea de est a Ucrainei fără să aibă pierderi imense.
Și ar fi o misiune suicidală că să o definesc așa. O legătură terestră este iarăși imposibilă. Ei sunt concentrați pentru bătălia Donbasului. Scot trupele din bătălia Donbasului ca să redeschidă o direcție operativă înspre Odessa, Odessa înspre Transnistria după ce au renunțat la capul de pod de pe malul drept al Niprului?
Și au renunțat de puțin timp, deci din punct de vedere al desfășurării operației invaziei din Ucraina nu s-ar justifică o direcție operativă terestră și una aeriană înspre Transnistria. Ar fi pierderile prea mari, resursele cu zeci de mii de oameni și mii de echipamente militare doar pentru a ajunge în Transnistria, care n-ar avea nicio explicație strategică”, e tabloul arătat de generalul Virgil Bălăceanu, conform Adevărul.ro.
O preluare reușită a controlului ar duce la deplasarea trupelor rusești dinspre vest spre portul Odesa, din Ucraina, de la Marea Neagră, deschizând astfel un nou front rusesc împotriva Ucrainei dinspre Moldova.
Analiștii britanici din domeniul apărării notează că o astfel de operațiune militară ar putea servi trei obiective, și anume tragerea unei părți a forțelor ucrainene spre flancul sud-vestic, subminarea politicile pro-europene ale guvernului moldovean și să intimideze Occidentul, sugerând că sprijinul pentru Ucraina ar putea duce la o destabilizare suplimentară în regiune, inclusiv în Balcani.
Deși România dispune de armament la zi, având în spate și susținerea NATO, din punct de vedere militar, mai spune generalul Virgil Bălăceanu „(…) problemele sunt complicate din acest punct de vedere, dar sunt alte categorii de echipamente militare, de muniții care pot să fie, la nevoie, exportate, pentru că e vorba de respectarea unor modalități de export până la urmă în Republica Moldova în funcție de nevoi.”
„Putem să vorbim de o cooperare în domeniul instruirii, o cooperare în domeniul învățământului militar, o cooperare în domeniul industriei de apărare. Vorbim de industria de apărare din România, cât există și ea. În Republica Moldova nu putem vorbi de industrie de apărare. Gama activităților este diversă, de la mentenanță pentru tehnică de lupa din dotarea armatei Republicii Moldova până la exportul de echipament, care pentru România fie că reprezintă un surplus, fie că exportul n-ar afecta starea de operativitate.
Trebuie să ne gândim și la infrastructura Moldovei acum. Se pregătesc procedurile de licitație pentru construcția a trei noi poduri peste Prut. Aspectele economice sunt esențiale, pentru că Moldova are nevoie de România, are nevoie de Uniunea Europeană ținând cont de faptul că resursele energetice îi vin din Transnistria, iarăși o problema complicată, și din Federația Rusă.
(…) Se creează o stare de nemulțumire, stările de nemulțumire pot între ghilimele valorificate pentru mișcări sociale mai ample, apropo de ceea ce spunea președintele Maia Sandu, acțiuni ce au în vedere destabilizarea Republicii Moldova. Deci partea economică este determinantă, este esențială și ar fi loc pentru mai mult din partea României fără doar și poate.”, mai spune generalul.
Deși economic România are un mai mare potențial în a ajuta Republica Moldova, într-un scenariu dramatic al unei posibile invazii, NATO cu siguranță va interveni, ar mai fi concluzia generalului în rezervă Virgil Bălăceanu.