Ce a construit Regele Carol I, în România. Clădirile istorice pe lângă care ai trecut de multe ori fără să ştii

Pe 24 ianuarie, în fiecare an, România sărăbătorește ceea ce numim azi „Mica Unire”, realizată cu ajutorul partidelor istorice, Alexandru Ioan Cuza devenind domnitorul Țării Românești și al Moldovei, dar la 23 februarie 1866, conservatorii și liberalii radicali l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei și Valahiei, să abdice, venind în locul său un prinț austriac, Carol I, fiul prințului Karl Anton Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Ulterior, acesta avea să devină primul Rege al României. În perioada domniei lui Carol I, România avea să cunoască una din cele mai importante modernizări. Așa că, astăzi, vorbim despre ce a construit Regele Carol I în România, printre care și clădirile istorice pe lângă care ai trecut de multe ori fără să ştii.

Regele Carol I și domnia sa de 48 de ani

La vârsta de 27 de ani, Carol I, fiul prințului Karl Anton Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cu suportul Franței, dar și a Prusiei, devenea domnitorul României, fiind adus liderii liberali Ion C. Brătianu și C.A. Rosetti, după ce politicienii erau refuzați de Filip de Flandra.

Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României

Așa se face că, pe 10 mai 1866, Carol I ajungea la București, iar timp de 48 de ani, avea să conducă destinele unei Românii încă măcinată de luptele interne, dar și de presiunea internațională, inclusiv declanșarea Primului Război Mondial, împotriva Germaniei.

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

Scandal uriaș în Parlament. Șefa POT a lovit microfoanele presei, iar Becali a confiscat unul

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Războiul de Independență și alianța cu Germania

Tot Regele Carol I este și artizanul Războiului de Independență, între anii 1877-1878, România reușind prin Tratatul de la Berlin să oblige Marile Puteri să-i recunoască statutul de stat independent, pe 13 iulie 1878, iar Imperiul Otoman obligat să retrocedeze teritoriile din nordul Dobrogei.

Vezi aici: Imagini de colecţie cu Sinaia, oraşul bijuterie. Cum arăta staţiunea preferată a regilor României în urmă cu zeci de ani, era mult mai frumoasă

Recunoscut ca fiind un om rece și calculat, Carol avea să fie cel care va iniția noua Constituție din 866, și declararea României ca regat, în 1881. Ulterior, în 1886 avea să numească și un succesor al Casei Regale, în persoana nepotului său, Ferdinand I, fiul fratelui Leopold. Motivul surprinzător al acestei numiri a venit ca urmare a refuzului lui Leopold și a fiului cel mare al Regelui CarolI de a urca pe tronul României.

Marea problemă, însă, avea să vină în momentul declanșării Primului Război Mondial, când Regele Carol I avea să recunoască în Consiliul de Coroană alianța făcută cu vărul său, Impăratul Wilhelm al II-lea al Imperiului German.

Ce a construit Regele Carol I în România

Domnia lui Carol I s-a întins pe o perioadă de 48 de ani, fiind cea mai lungă domnie din istoria României, dar în toți acești ani România avea să cunoască o perioadă de evoluție economică fără precedent.

Citește și: Ce este Ziua Regelui și de ce se sărbătorește pe 10 mai

Marea industrializare a României a început de pe vremea lui Carol I de România, multe din clădirile istorice de astăzi fiind construite în acea perioadă. Conform documentelor vremii, între 1881 și 1882, Carol I avea să semneze documentele unor proiecte extrem de importante, pe lângă cele legisaltive, fiind vorba de edificii publice, atât în Capitală, precum și în alte mari orașe din țară.

Care sunt clădirile istorice pe lângă care ai trecut de multe ori fără să ştii

Dacă e să ne uităm la ce a construit Regele Carol I în România, putem mențoina, de exemplu, doar în București aveau săs e construiască 15 clădiri importante, care dăinuie și astăzi, pe lângă multe alte școli, spitale, etc, și dacă ar fi să le eunmerăm, iată care sunt acestea:

1. Palatul Băncii Naționale a României,
2. Școala Națională de Poduri și Șosele,
3. Ateneul Român,
4. Biserica Domnița Bălașa,
5. Palatul de Justiție din București,
6. Ministerul Agriculturii, Comerțului și Domeniilor,
7. Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni București,
8. Școala Centrală de Fete,
9. Palatul Patriarhiei,
10. Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Municipiului București),
11. Muzeul Țăranului Român,
12. Muzeul Geologic al României,
13. Palatul Bursei și Camerei de Comerț (azi Biblioteca Națională),
14. Palatul Cercului Militar,
15. Parcul Carol

Ateneul Român, în 2024, se împlinesc 136 de ani de la inaugare

În afară de cele din București, în țară, pe vremea lui Carol I s-au mai construit și alte edificii, care dăinuie și astăzi, iar parte din ele sunt, după cum urmează:

• Catedrala Mitropolitană din Iași,
• Catedrala din Constanța,
• Podul peste Dunăre,
• Portul Constanța,
• Catedrala Episcopală din Galați
• Mânăstirea Curtea de Argeș,
• Biserica Domnească de la Argeș,
• Biserica Trei Ierarhi de la Iași
• Castelul Peleș
• Castelul Pelișor
• Stațiunea Sinaia

Află aici: Cum se schia în Sinaia în urmă cu 100 de ani. Imagini de colecţie cu locul în care şi Regele Mihai a învăţat să schieze

Mânăstirea Curtea de Argeș

România a cunoscut în acea perioadă una din cele mai importante modernizări și restructurări, fiind printre puținele state europene care avea moneda națională cu acoperire în aur, și tot atunci devenea Grânarul Europei. Sfârșitul domniei sale, precum și decesul, aveau să vină pe 10 octombrie 1914, la 75 de ani, dar a lăsat o adevărată moștenire generațiilor care i-au urmat.