În timp ce valul Omicron Covid-19 a avut un impact limitat în România, atât în ceea ce privește numărul de noi infecții, cât și în ceea ce privește durata, alte probleme au pus la încercare societatea în cursul anului 2022. Inflația, dublată de criza energetică, a erodat semnificativ veniturile și a necesitat implementarea unor măsuri specifice de către Guvern. Mai multe reforme importante în educație și privind sistemul de pensii au fost inițiate, dar nu au fost încă finalizate. În plus, situația din Ucraina a solicitat o atenție sporită față de refugiați și integrarea acestora în societate. Dar, cu toate astea, statul român a plătit, în 2022 și 2023, pensii speciale. Într-un raport recent, Casa Naţională de Pensii Publice a anunțat câţi români au luat pensie specială în ianuarie 2023.
Odată cu asumarea PNRR, România este obligată să reformeze din temelii întreg sistemul de pensii, asta implicând și modul viitor de calcul al acestor indemnizații. Dar, o mare cărămidă de moară sunt pensiile speciale, unele dintre ele ajungând și la peste 30.000 de lei, pentru un pensionar de 59 de ani, ceea ce, așa cum am mai scris, a creat o discrepanță totală în întreg sistemul de pensii românesc.
La presiunile CE, spre finalul anului trecut, se lua decizia la nivel guvernamental de a demara reforma cerută și asumată în PNRR. Pe 28 decembrie, Guvernul a adoptat legea privind reforma pensiilor speciale, care reglementează și stipulează că nicio pensie de serviciu nu va putea depăși salariul primit în perioada activă.
„Legea a fost adoptată de Guvern ținând cont de PNRR, dar și de deciziile CCR. Ea va fi trimisă spre adoptare în Parlament după începerea sesiunii, la 1 februarie. Liniile principale sunt: reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale pentru cele șase categorii, prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65%, excepție făcând magistrații, dar și aici va fi o ajustare, toate pensiile vor fi recalculate.
Niciodată nicio pensie nu va depăși veniturile. Nu vor mai fi luate în calcul sporurile salariale. Nu se mai ia în calcul ultima lună, cu ultimele 6 luni. Perioada de vechime asimilată nu va mai fi permisă pentru magistrați.
Vechimea minimă de vechime a fost echivalată cu cea din sistemul public – 15 ani. Proiectul nu are probleme de neconstituționalitate. La întocmirea proiectului s-a ținut cont și de legislația europeană”, declara la acel moment ministrul Muncii, Marius Budăi.
Noile amendamente aveau în vigoare modificarea criteriilor de eligibilitate pentru pensionare pentru cei aflați în sistemul de justiție, diplomații, personalul aeronautic, personalul aeronautic, și funcționarii publici parlamentari, ale căror pensii speciale ajung la sume enorme, așa cum exemplificam ceva mai devreme. Dar, până la implementarea noilor amendamente, statul român încă plătește unui grup de români pensii speciale.
Zilele acestea CNPP a dat publicității lista cu românii care au luat pensie specială în ianuarie 2023, iar documentula rată că 9.680 de privilegiați ai sistemului de pensii au încasat de aceste pensii speciale, mare parte din ei venind din sistemul de justiție, care au primit, în baza Legii 303/2004, sume de până la 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform CNPP.
În lista publicată de instituție mai apar, din numărul total, și 787 de pensionari din cadrul Corpului diplomatic şi consular al României, aici pensia medie încasată fiind de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În lista de pensii speciale publicată de CNPP, cea mai mare pensie, de 11.355 de lei, din care 7.538 lei suportaţi din bugetul de stat, a fost acordată pensionarilor veniți din cadrul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.