Lipsa autostrăzilor este una dintre marile probleme ale României, după 30 de ani de la căderea regimului comunist. Nu vom ști niciodată cum ar fi arătat rețeaua de străzi a țării dacă Nicolae Ceaușescu s-ar mai fi aflat la cârmă după 1990, dar ce se știe sigur este că fostul dictator plănuia să construiască 3.200 de kilometri de autostradă, care să lege toate regiunile României.
Planul a fost întocmit între anii 1967-1969 de către cei mai de seamă ingineri ai României, aleși de Nicolae Ceaușescu special pentru a construi o rețea de autostrăzi care să concureze cu marile puteri ale Europei. Ceașescu își dorea o autostradă care să lege Timișoara de Vama Veche și care să treacă prin Drobeta Turnu Severin, Craiova, Alexandria și București.
O altă autostradă trebuia să lege Muntenia de Moldova, pornind din Ploiești și trecând prin Buzău, Focșani, Bacău, până la Suceava și mergând mai departe până aproape de granița cu Ucraina (pe atunci URSS). Și asta nu era tot. Muntenia avea să fie legată de Transilvania, la fel cum Transilvania avea să fie legată, la rândul ei, de Moldova.
Chiar dacă planul a fost scos la iveală în perioada comunismului, se spune că România avea un plan pentru autostrăzi încă dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. De altfel Nicolae Ceaușescu a preluat mai multe proiecte întocmite în acea perioadă și le-a pus în practică, dar, nu se știe de ce, nu a reușit să ducă pâna la capăt visul de a construi 3.200 de kilometri de autostradă, care ar fi costat statul român aproximativ 19 miliarde de euro.
În 1989, când Nicoale Ceaușescu a fost executat, România avea 117 kilometri de autostradă (96 pe ruta București – Pitești și 17 spre mare). 30 de ani mai târziu România are 806 de kilometri de autostradă. Prin comparație, Spania are 16.500 de kilometri, Germania – 13.000, iar Franța – 12.000.