Câți bani primesc de la stat candidații care obțin peste 3% în primul tur al alegerilor. E o afacere profitabilă

Câți bani primesc de la stat candidații care obțin peste 3% în primul tur al alegerilor. E o afacere profitabilă
Pentru ce se luptă candidații în alegerile prezidențiale?

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, 17 candidați și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent, din 2014. Dar, la alegerile prezidențiale din acest an s-au înscris candidați care nu sunt cotați cu șanse reale de a câștiga cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Atunci, care este de fapt miza reală?

Ce candidați pot primi bani de la stat?

Miza pentru alegerile din turul al doilea ar putea fi pierdută de candidați precum Ramona Ioana Bruynseels, Ninel Peia, Viorel Cataramă sau John Ion Banu. Dar pentru unii, temeiul real care îi împinge în luptă nu constă în câștigul efectiv sau în plasarea în primii trei aleși, ci în construcția unei imagini, dar și în câștigul unor bani frumoși. Cum este posibil acest lucru?

Astăzi este ziua alegerilor și procentele pe care le obțin candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni sunt esențiale. Chiar dacă aceștia vor trece sau de primul tur de scrutin, candidații care obțin un procent de peste 3%, bugetul de stat poate, teoretic, deconta candidaţilor peste 300 de milioane de lei, din sumele cheltuite strict pentru organizarea campaniilor electorale.

Steagul României alaturi de pupitrul președintelui.
Durata campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din acest an, care s-a desfășurat între 12 octombrie și 8 noiembrie există o serie de reglementări pe care candidații trebuie să le aibă în vedere. Pe lângă acestea, sunt incluse și anumite beneficii pentru prezidențiabili.

De pildă, un candidat poate să cheltuiască 42 de milioane de lei, iar dacă primeşte 3% din voturi, aceşti bani îi sunt decontaţi de stat ulterior.

În această ecuație apare Autoritatea Electorală Permanentă, organul care reglementează și buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din acest an, dar și întreaga campanie electorală.

Ce face Autoritatea Electorală Permanentă?

Autoritatea Electorală Permanentă sau, mai scurt, AEP este instituția administrativ autonomă, cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală. AEP asigură organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor în România, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în conformitate cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie, potrivit platformei oficiale.

Autoritatea Electorală Permanentă este cea care hotărăște regulile dintr-o campanie electorală. Potrivit  legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, un candidat la alegerile prezidențiale poate cheltui aproape 10 milioane de dolari (41,6 milioane de lei, la un salariu minim brut de 2.080 lei) în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Pentru a primi banii înapoi de la stat, candidații trebuie să aibă acte doveditoare pentru cheltuielile efectuate în campanie, potrivit legii. Iar în această situație sunt mai mulți candidați angrenați în cursa electorală din acest an.

De pildă, sondajul IMAS indică faptul că actualul președinte, Klaus Iohannis rămâne favoritul în cursa pentru alegerile prezidențiale, cu 45% urmat de Mircea Diaconu (16,6%) și Viorica Dăncilă (12,4 %). În clasament mai urmează Dan Barna, liderul USR, care a obținut un procent de 14,2% și Theodor Paleologu (6,9%). Pe ultimul se situează Liderul Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, cu un procent mic, de 2,9%.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI