Câți bani lua Benone Sinulescu de la Stat, de fapt, înainte să moară. Soția regretatului artist a spus tot adevărul EXCLUSIV
Benone Sinulescu nu a fost ocolit de diverse legende create în jurul său. Așa cum se întâmplă cu fiecare mare artist, nici Benone Sinulescu nu putea scăpa de scenariile lumii. Așa s-a născut ”legenda” conform căreia ar fi fost foarte bogat, iar testamentul rămas după moartea sa ar confirma acest lucru. Jumătatea sa de-o viață, Elena Sinulescu, cea alături de care a trăit mai bine de 40 de ani, susține contrariul. Benone al ei nu a cerut mai nimănui ajutorul în viață.
Ce pensie avea Benone Sinulescu?
Îndrăgitul solist de muzică popular a știut să-și chivernisească fiecare bănuț câștigat și de multe ori a fost invidiat pentru știința sa de a aduna și de a nu risipi. Însă nu a fost niciodată un tip zgârcit. Dimpotrivă, ne asigură, Elena Sinulescu, a fost unul generos!
”Benone a fost mereu un om generos. Cei din jurul său, cei care mai trăiesc, pot da oricând mărturie despre asta, despre felul său amabil și săritor la o adică”, a declarat Elena Sinulescu pentru playtech.ro.
Ea afirmă că a uitat numele multora dintre cei pe care Benone i-a ajutat de-a lungul vieții, mai ales în vechiul regim, fie pentru a-și pune telefon, fie pentru a face rost de o casă mai spațioasă, fie pentru a rezolva orice altă chestiune spinoasă la vremea aceea.
”Benone nu a cerut niciodată o casă pentru el. Nu a făcut-o nici către Viorel Lis, când acesta era la Primăria Capitalei, așa cum au făcut-o alții, nici către alții. Dacă a avut nevoie de ceva, a preferat să-și cumpere!”, a precizat ea.
Pensie – 2700 lei, indemnizație de merit – 6000 lei
După multe insistențe, Elena Sinulescu a dezvăluit și valoarea pensiei fostului ei soț, 8.700 de lei: ”Benone avea o pensie de 2.700 de lei, la care se adăuga o indemnizație de merit, mult mai mare ca pensie, în valoare de 6000 de lei. Indemnizație de merit au avut mulți alți artiști din țară, nu doar el. Cu acești bani a trăit în ultimii ani!”.
- Și-a făcut din timp testamentul
Ea spune că într-un fel sau altul a citit sau i s-a spus mai tot ce a apărut după moartea soțului ei. Iar o primă precizare venită din partea ei arată că Benone Sinulescu a dorit încă din 1995 să rezolve chestiunea succesiunii, adică cu foarte mult timp înainte ca moartea să-l separe de iubirea vieții sale.
Cum cei doi nu au avut copii și în încercarea de a preveni orice posibil scandal ivit pe tema averii sale după moarte, îndrăgitul interpret de muzică populară şi-ar făcut din timp testamentul.
Benone Sinulescu a lăsat scris pentru totdeauna că îi lasă totul soţiei sale. Elena Sinulescu va trebui mai nou să administreze și drepturile de autor ale lui Benone Sinulescu. Nepoţii sau urmașii vor putea beneficia de zestrea strânsă pe acest pământ de Benone Sinulescu abia după ziua în care și iubita lui soție va pleca din această lume.
Ce spunea Benone despre averea sa
„Eu şi soţia mea avem reciprocitate… Dacă mor eu, totul îi rămâne ei… Şi drepturile de autor, casele din Bucureşti, Buzău şi de lângă Arad, banii, toată averea noastră. Şi invers… Doar că soţia mea, fiind inginer chimist, nu are drepturi de autor. În acest sens, am făcut deja testamentul la notariat.
Am preferat să fie ceva gândit din vreme. Drepturile de autor nu le vom lăsa de izbelişte. După ce niciunul dintre noi nu va mai trăi, avem nepoţi. Şi eu, şi nevastă-mea avem familii mari”, declara cu ani în urmă Benone Sinulescu pentru un ziar bucureștean care nu mai există în prezent.
- Decorat și în comunism
Artistul Benone Sinulescu s-a bucurat în mai multe rânduri de recunoașterea oficială a muncii sale. Astfel, în decembrie 1967, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a ”pentru merite deosebite şi îndelungată activitate artistică”, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
După Revoluția din 1989, noul președinte al țării, Ion Iliescu i-a conferit lui Benone Sinulescu, , ”Crucea naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, ”pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”.
Acest lucru se întâmpla la finele lui noiembrie 2002. Același Ion Iliescu îi conferea în februarie 2004 şi ”Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, Categoria D – Arta Spectacolului”, ”în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.