Câți bani alocă din PIB țările europene pentru apărare în NATO și unde se află România: Doar o singură țară respectă cerința de 5% impusă de Donald Trump

În contextul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al cerințelor crescute privind securitatea, Polonia și-a exprimat sprijinul față de solicitarea fostului președinte american Donald Trump ca statele membre NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia poate deveni „puntea transatlantică” pentru implementarea acestei provocări în Europa, scrie Financial Times.

Polonia, lider în cheltuielile de apărare din NATO

În prezent, Polonia este cel mai apropiat membru NATO de acest obiectiv, alocând în 2024 4,7% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat procent din Alianța Nord-Atlantică. Această creștere masivă a investițiilor vine în contextul amenințării constante din partea Rusiei și a războiului declanșat în Ucraina.

După invazia rusă din 2022, Polonia și-a dublat cheltuielile pentru apărare și a achiziționat echipamente militare în valoare de miliarde de dolari, majoritatea provenind din Statele Unite și Coreea de Sud. „Poziția noastră geografică impune aceste investiții în securitate”, a subliniat Kosiniak-Kamysz.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

România și poziționarea sa în cadrul NATO

România, ca membru NATO, a făcut progrese în creșterea bugetului alocat apărării, ajungând la 2,5% din PIB în 2024, depășind ținta minimă de 2% stabilită de Alianță. Cu toate acestea, este încă departe de pragul ambițios de 5% solicitat de Trump.

Comparativ:

• Italia și Spania rămân sub pragul de 2%, Italia confruntându-se cu o povară a datoriei publice care limitează creșterea cheltuielilor pentru apărare.
• Spania ocupă ultimul loc în NATO, cu doar 1,28% din PIB alocat apărării în 2024.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a promis că va atinge ținta de 2% până în 2029, dar această promisiune pare insuficientă în fața actualelor provocări de securitate.

Source: NATO.

Planurile Poloniei pentru apărarea europeană

Polonia își propune să folosească președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, începută la 1 ianuarie 2025, pentru a convinge statele membre să aloce 100 de miliarde de euro din următorul buget comun pentru apărare. Discuțiile despre bugetul european pentru perioada 2028–2035 vor începe în acest an.

Kosiniak-Kamysz a criticat planul Comisiei Europene de a aloca doar 1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare, considerând suma insuficientă. Ministrul polonez susține redirecționarea fondurilor neutilizate din planul european de redresare post-pandemie, în valoare de 800 de miliarde de euro, către sectorul apărării.

Divergențe în abordarea sprijinului pentru Ucraina

Deși Polonia a fost un susținător fervent al Ucrainei, relațiile dintre cele două state s-au tensionat în ultima perioadă din cauza disputelor comerciale și a percepțiilor sociale. Kosiniak-Kamysz a exclus posibilitatea trimiterii de trupe poloneze în Ucraina pentru consolidarea unui posibil armistițiu, susținând că această responsabilitate trebuie împărțită între statele NATO.

În același timp, Polonia a refuzat să furnizeze Ucrainei ultimele sale avioane MiG-29, invocând necesitățile propriei securități. „Ucraina trebuie să-și amintească faptul că atunci când alții trimiteau doar căști, noi am trimis tancuri”, a declarat Kosiniak-Kamysz.

În timp ce Polonia se apropie de atingerea pragului de 5% din PIB pentru apărare, celelalte state europene, inclusiv România, sunt încă departe de această țintă ambițioasă propusă de Donald Trump. Contextul geopolitic actual accentuează necesitatea unor investiții sporite în apărare, iar Polonia își asumă un rol de lider în promovarea acestei inițiative în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Rămâne de văzut dacă alte țări vor răspunde apelului și vor crește cheltuielile pentru securitate în fața provocărilor globale.