Câte fete minore au devenit mame în România într-un singur an. Numerele sunt alarmante
Tot mai mulți copii dau naștere altor copii, iar cifrele din ultimul an analizat, 2022, sunt alarmante. O mulțime de tinere au devenit mame atunci, deși nu ajunseseră la vârsta majoratului. Ce indică cele mai recente date și cât de gravă este situația în România.
Câte mamei minore a avut România în 2022
În urma datelor recente furnizate de Ministerul Familiei din România, se constată că numărul mamelor minore înregistrate în țară în anul 2022 a înregistrat o ușoară scădere de 4,40% față de anul precedent, fiind evidențiate un total de 7.120 de astfel de cazuri.
Aceste cifre au fost înregistrate la nivel național, însă concentrarea cea mai mare de mame minore s-a înregistrat în județul Mureș, cu peste 400 de cazuri, urmat de Bihor, Brașov și Dolj, fiecare având peste 300 de mame minore înregistrate.
În detaliu, județele Argeș, Bacău, Călărași, Constanța, Iași și Sibiu au consemnat un număr de mame minore între 200 și 300 fiecare, în timp ce alte județe, precum Alba, Arad, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vrancea, au înregistrat între 100 și 200 de cazuri.
Județul Gorj a înregistrat cel mai mic număr de mame minore în anul 2022, cu doar 57 de astfel de cazuri. De asemenea, și în județele Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți, Tulcea și Vâlcea, numărul mamelor minore a fost sub 100 în același an.
Vezi și: Orașul din România unde nasc cele mai multe minore. Fenomenul care a luat amploare
În ceea ce privește municipiul București, în anul 2022 au fost înregistrate 151 de mame minore. Totodată, datele furnizate de Ministerul Familiei indică o tendință descendentă a numărului de mame minore, cu o scădere de 4,40% față de anul precedent și cu 14,66% față de anul 2020.
În paralel, Institutul Național de Statistică a prezentat cifre care relevă că în anul 2021, mamele minore din România au reprezentat aproape o treime din totalul mamelelor minore înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene.
România, fruntașă la nașterea în adolescență
De asemenea, datele din 2021 arată că mamele minore cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani din România au reprezentat aproape jumătate din totalul mamelelor minore din UE, cele cu vârsta de 15 ani au reprezentat și ele aproape jumătate, iar cele cu vârsta de 16 ani au constituit peste un sfert din numărul total de mame minore la nivelul UE.
Cu toate acestea, numărul mamelor minore în România a cunoscut o tendință descendentă începând cu anul 2017, după cum indică datele statistice:
- În 2017: 9.425 de mame minore sub 18 ani
- În 2018: 8.621 de mame minore sub 18 ani
- În 2019: 8.457 de mame minore sub 18 ani
- În 2020: 8.276 de mame minore sub 18 ani
Aceste date publicate de INS sunt corroborate și de cifrele furnizate de Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat și el o scădere față de anul 2020. Astfel, în 2021 au fost înregistrate 27.845 de mame minore, în scădere față de 29.505 înregistrate în 2020.
Te-ar putea interesa și: Sondaj pentru Primăria Capitalei. Cine este favorit dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea
În context european, statele cu cele mai puține mame minore în 2021 au fost Luxemburg, cu doar 14 astfel de cazuri, în timp ce Franța, Bulgaria și Germania au raportat un număr semnificativ de mame minore, respectiv 3.479, 2.976 și 2.830.
Ce spun medicii despre mamele minore
În contextul îngrijorător al creșterii numărului de mame minore din România, medicii specialiști atrag atenția asupra pericolelor la care sunt expuse fetele cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani care devin mame. Această realitate nu doar că afectează sănătatea fizică și mentală a acestor tinere, ci pune și în pericol sănătatea și viitorul copiilor lor, deoarece sarcinile lor nu sunt supravegheate și monitorizate corespunzător.
Medicul Marius Craina, specialist în obstetrică-ginecologie la Maternitatea Bega din Timișoara, trage un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen național al nașterii la vârste fragede. El subliniază că organismul unei fete de 12-13 ani care devine mamă este supus unor schimbări și modificări semnificative, pentru care nu este tocmai pregătit.
”Discutăm despre un organism tânăr, în plină perioadă de dezvoltare, în plină perioadă de creştere. Practic, toate organele sunt într-o continuă mişcare, dezvoltare, încă neajunse la perioada de maturitate. Şi, bineînţeles, că acest organism firav este supus unor modificări fiziologice importante.
De foarte multe ori, rezervele pe care mama trebuie să le asigure pe parcursul sarcinii, pentru dezvoltarea normală a fătului intrauterin, de multe ori sunt insuficiente sau sunt epuizate”, mai spune Craina.
Este evident că sarcina la vârste atât de fragede poate avea consecințe grave atât pentru mama adolescentă, cât și pentru copilul nenăscut. Organismul tinerei este încă în curs de dezvoltare și poate fi pus sub presiune din cauza cerințelor suplimentare ale sarcinii.
De asemenea, lipsa unei monitorizări adecvate poate duce la complicații în timpul sarcinii și nașterii, creșterea riscului de naștere prematură, subnutriție fetală și alte probleme de sănătate atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Cât despre ideea de apariție a depresiei postpartum, medicul a precizat că mamele minore nu realizează ce înseamnă să dai naştere unui copil. Fiind vorba despre un copil, care se trezește în brațe, brusc, cu un alt copil, fetei îi este greu să înțeleagă prin ce va trece de acum înainte.