Câte arme nucleare are Rusia, de fapt. Are cel mai mare arsenal din lume
Vladimir Putin a enunțat voalat posibilitatea unui război nuclear. Liderul de la Kremlin a ordonat, dumincă, ministrului Apărării, Serghei Șoigu, să ridice gradul de alertă pentru aremele nucleare, după ce a acuzat că liderii NATO au enunțat declarații agresive la adresa Rusiei. Federația Rusă este țara numărul 1 în lume când vine vorba de numărul de focoase nucleare.
De câte arme nucleare dispune Rusia
După prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, Ucraina a „moștenit” un număr colosal de arme nucleare, făcând-o pe atunci a treia putere din lume la acest capitol, după SUA și Rusia. În urma Memorandumului de la Budapesta, din 1994, țara a decis să renunțe la armele de distrugere în masă ca o condiție sine-qua-non pentru obținerea de garanții de securitate din partea SUA, Rusiei și a Marii Britanie.
Prin memborandum s-a consfințit înțelegerea principală. Mai exact, Ucraina s-a angajat să renunțe la armele nucleare de pe teritoriul său în schimbul securității teritoriale oferite de cele trei națiuni. Întreg arsenalul nuclear sovietic, care număra arpoximativ 1.500 de arme de distrugere în masă, a fost transferat de pe teritoriul Ucrainei pe cel al Federației Ruse și distrus ulterior.
În momentul de față, Rusia este țara care deține cel mai mare număr de focoase nucleare din lume. Dispune de 4.447 de astfel de arme, dintre care 1.588 sunt amplasate pe rachete balistice și baze de bombardiere grele, cu alte aproximativ 977 de focoase strategice și 1.912 focoase non-strategice în rezervă, potrivit Bulletin of the Atomic Scientists.
Cum arată forța nucleară a lui Vladimir Putin
Însă în realitate, numărul acestora ar fi mult mai mare. O statistică prezentată de Federația Oamenilor de Știință Americani arată că Rusia deține 6.200 de arme nucleare. În timp ce SUA are 5.600, Franța are 290, iar Marea Britanie 225.
Astfel de arme au un potențial uriaș de distrugere, ele putând omorî sute de mii de oameni deodată.
Din arsenalul Moscovei fac parte și 527 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), ce pot fi lansate de pe submarine și bombardiere strategice. Aceste rachete pot atinge o viteză maximă de 6,5 km pe secundă în 10 minute de la lansare. Asta înseamnă că ar putea parcurge distanța dintre Rusia și Marea Britanie în 20 de minute.
Autorizarea pentru lansarea armelor nucleare este dată de președintele Rusiei, ministrul Apărării sau Șeful de Stat Major General, prin intermediul dispozitivului denumit „valiza nucleară Cheghet”. Centrul de comandă este pregătit să obțină acordul de întrebuințare a focoaselor nucleare în 10 minute.
Controlul fizic al codurilor de deblocare și de autorizare a lansării aparține Armatei (statul major are acces direct la aceste coduri) și poate iniția un atac cu rachete cu sau fără permisiunea președintelui Vladimir Putin sau decidenților politici.
Racheta hipersonică Zircon, „perla” armelor nucleare rusești
În noiembrie 2021, Vladimir Putin anunța că s-a încheiat cu succes testul pe care Armata Rusă l-a făcut cu racheta hipersonică Zircon, considerată de liderul de la Kremlin o armă „fără egal”. Racheta a fost lansată de pe nava de război Amiral Gorșkov în Marea Albă și a distrus o țintă navală aflată la peste 400 de kilometri de punctul de lansare.
Rachetele hipersonice ating o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului în atmosfera superioară, respectiv 6.200 de km/h. Liderul de la Kremlin a afirmat că astfel de arme pot atinge orice țintă din lume și pot să evite chiar și scuturile antirachetă concepute de SUA.
La începutul lunii noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că în cursul anului 2022 forțele navale vor începe să fie dotate cu rachete hipersonice Zircon.
Vladimir Putin a declanșat războiul în Ucraina în dimineața zilei de joi 24 februarie 2022. Duminică, 27 februarie, el a ordonat ministrului Apărării, Serghei Șoigu, să ridice gradul de alertă pentru forțele nucleare, după ce a acuzat „declarații agresive” din partea țărilor NATO.
Citește și: „SUA, mesaj pentru Vladimir Putin după ce a pus în alertă forța nucleară: „Trebuie să continuăm să-i oprim acțiunile””