Murăturile sunt o tradiție adânc înrădăcinată în cultura culinară a Moldovei și nu doar. În această regiune, castraveții murați sunt esențiali în perioada rece, fiind nelipsiți de pe mesele sătenilor și nu numai. Însă, pentru a obține murături gustoase și crocante, gospodinele moldovenești apelează la anumite trucuri și respectă timpi de murare exacți.
Pentru ca murăturile să fie crocante și să aibă un gust echilibrat, timpul de murare este esențial. În general, castraveții se lasă la murat între 5 și 7 zile dacă sunt ținuți la temperatura camerei.
Cu toate acestea, pentru murare completă și o conservare pe termen lung, gospodinele din Moldova preferă să-i lase la rece, unde procesul poate dura între 2 și 3 săptămâni. Aceasta depinde și de preferințele fiecărei familii, dar și de tipul de castraveți și condițiile de temperatură.
Temperatura joacă un rol important: la temperaturi mai ridicate, castraveții se murează mai repede, dar nu se vor păstra la fel de bine.
De aceea, gospodinele din Moldova obișnuiesc să înceapă murarea la temperaturi mai scăzute, astfel încât fermentația să fie lentă și castraveții să-și păstreze textura crocantă. Dacă temperatura depășește 20 de grade Celsius, murarea se va accelera, iar castraveții pot deveni moi.
Gospodinele din Moldova sunt cunoscute pentru câteva trucuri unice care asigură murături crocante și cu o aromă deosebită. În primul rând, ele folosesc doar apă sărată, nu apă simplă.
Apa trebuie să fie fiartă și răcită, iar sarea utilizată este sarea neiodată. Sarea iodată poate schimba procesul de fermentație și poate afecta gustul final.
Un alt secret este adăugarea frunzelor de vișin, hrean sau mărar uscat. Frunzele de vișin ajută la păstrarea crocantului castraveților, în timp ce mărarul uscat și usturoiul oferă un gust și o aromă specifice.
Hreanul, la rândul său, este un ingredient esențial pentru a preveni mucegăirea și a adăuga o notă ușor picantă murăturilor. Gospodinele mai adaugă uneori și boabe de piper, frunze de dafin sau chiar morcov pentru un plus de savoare.
În funcție de rețetă și preferințe, în unele părți ale Moldovei se mai adaugă și tulpini de țelină sau ardei iuți, ceea ce oferă murăturilor un gust puțin picant și foarte apreciat de cei care iubesc gusturile intense.
Pentru a se asigura că procesul de fermentație se desfășoară corect, gospodinele din Moldova au și un obicei simplu, dar eficient: testarea gustului pe parcurs.
După aproximativ 5 zile, castraveții sunt gustați pentru a vedea dacă au început să capete aroma dorită. Dacă încă nu au ajuns la maturitatea dorită, se mai lasă la murat câteva zile.
Fermentația se face într-un borcan sau într-un vas de ceramică acoperit cu un capac sau cu o farfurie, astfel încât să nu intre aer. Dacă se observă spumă deasupra, aceasta este îndepărtată zilnic pentru a preveni orice alterare a murăturilor.
În plus, un alt truc este să se pună o greutate (o piatră plată, curată sau o farfurie) deasupra castraveților, astfel încât aceștia să fie mereu acoperiți de saramură și să nu oxideze.
După ce murarea a ajuns la stadiul dorit, borcanele cu castraveți sunt mutate într-un loc răcoros, cum ar fi o pivniță sau o cămară bine aerisită.
Aceasta încetinește procesul de fermentație și asigură o păstrare de lungă durată. În această etapă, castraveții vor continua să se mureze, dar mult mai lent, ceea ce le permite să-și păstreze aroma și textura pentru mai multe luni.
În concluzie, pentru a obține castraveți murați perfect, gospodinele din Moldova respectă cu strictețe timpul și temperatura de murare, folosind în același timp trucuri tradiționale transmise din generație în generație.
Astfel, ele reușesc să aducă pe masa de iarnă murături delicioase, crocante și pline de savoare, perfecte pentru mesele tradiționale.