Deși a trecut un an de la începutul pandemiei, multă lume încă se întreabă cât rezistă virusul pe haine. O echipă de medici din Marea Britanie au decis să afle răspunsul la întrebarea ce se află pe buzele oamenilor din întreaga lume, iar răspunsul i-ar putea zdruncina pe mulți.
Deși a trecut un an de la începutul pandemiei, multă lume încă se întreabă cât rezistă virusul pe haine. Se pare că pe anumite țesături, coronavirusul ar putea să reziste până la trei zile. În același timp, medicii au venit și cu o veste bună. Virusul poate să fie distrus prin spălare, chiar dacă nu este folosit detergent.
Important este ca hainele să fie spălate la o temperatură de cel puțin 60 de grade. Pentru a face lumină în acest caz, Virgil Musta a oferit o explicație cu privire la materialele pe care coronavirusul poate să reziste mai mult, ce ar putea să fie considerată bizară pentru mulți dintre români.
„Nu știu explicația exactă. Studiile efectuate nu au explicația dată. Analizând rezultatele studiului am realizat că pe materialele care absorb apa durata de supraviețuire este mai mică, iar materialele care sunt impermeabile durata este mai mare. Probabil că aceste materiale absorb apa și din celula virusului și astfel îl deshidratează și îl omoară.”, a declarat medicul infecționist Virgil Musta.
Virusul ar supraviețui cel mai mult pe hainele de poliester, informează publicația Digi24. Pe hainele din bumbac el are o rezistență de până la 2 zile, iar pe obiectele vestimentare din amestec sintetic și bumbac, doar 6 ore. Specialiștii informează că este important să ne spălăm hainele la o temperatură ridicată pentru a preveni orice risc.
„E foarte bine să le spălăm la o temperatură ridicată. Asta spun și studiile. Pe de o parte, virusul nu trebuie să ne imaginăm că este singur. El este încapsulat fie în picături mici de lichid, fie în aerosoli și atât timp cât ei se păstrează încapsulați se păstrează mai mult timp.
Pe de altă parte, dacă acea capsulă de picătură de lichid se distruge în timp cu ajutorul detergentului sau cu ajutorul temperaturii, atunci virusul își expune mai repede structurile sale interne, în special acele țepușe care se prind în interiorul organismului și ele se degradează mai repede.”, a declarat fizicianul Cristian Presură, potrivit publicației menționate mai sus.