Serviciile de asistență socială reprezintă o componentă esențială a protecției sociale și o premisă pentru creșterea calității vieții. Într-o perioadă în care economia se caracterizează prin declin, instabilitate, creșterea numărului șomajului și al persoanelor sărace, asigurarea unor servicii sociale de calitate care să răspundă nevoilor toți cei care necesită astfel de servicii, câștigă o considerație semnificativă. Conform unor date recente numărul beneficiarilor de asistență socială a scăzut în România, paradoxal, având în vedere perioada prin care trece societatea românească.
Importanța serviciilor sociale pentru susținerea unui nivel adecvat de calitate a vieții determină necesitatea studierii și monitorizării continue a acestora. Studii ample privind statutul serviciilor sociale, dinamica și structura acestora, problemele de finanțare în timpul crizei financiare, au fost realizate atât la nivel european, cât și în România.
Din păcate, în România, eforturile de stabilire a unui sistem de indicatori ai serviciilor sociale au fost orientate în două direcții, adică dacă să propună indicatori care să caracterizeze starea socială de ansamblu, sau să se cuantifice punctual aspecte, specifice asistenței sociale, precum serviciile pentru adulți cu dizabilități, nu este unul tocmai bine pus la punct.
Având în vedere evoluția serviciilor sociale la nivel european precum și Strategia de reformă a asistenței sociale în România, demarată între 2011-2013, un grup de specialiști din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, a propus în 2012 un sistem de indicatori pentru monitorizarea sistemului naţional de servicii sociale. Din păcate acești indicatori nu au fost implementați corect.
Pentru orice membru al Uniunii Europene, accesul la asistența socială este un element de bază al politicilor sociale și un factor important pentru creșterea calității vieții. Asistența socială presupune acordarea de drepturi sub formă de bani, bunuri sau servicii, persoanelor și familiilor care nu pot acoperi nevoile de bază cu resurse proprii.
Asistența socială, împreună cu asigurările sociale, formează sistemul de protecție socială. În România, sistemul de asistență socială, guvernat de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, vine subsidiar sau, după caz, complementar sistemului de asigurări sociale și cuprinde două componente, și anume prestații de asigurări sociale și servicii sociale.
Datele publicate de ANOFM arată un număr mai mic de beneficiar de asistență socială la finele lunii septembrie, decât aceeași perioadă, dar în 2020. Conform datelor, în septembrie 2021 au fost înregistrați 156.297 de beneficiari, cu aproxiamtiv 640 de perrsoane mai puțin decât în septembrie 2020.
Cu toate astea ANOFM anunță că județul Dolj, Bacău, respectiv Buzău, au avut cei mai mulți beneficiari, față de aceeași perioadă a anului 2020. Din punct de vedere al sumelor plătite, luna septembrie a înregistrat un total de 40,321 milioane de lei, adică 257,98 lei pe cap de beneficiar.
De cealaltă parte cel mai mare număr de beneficiari de asistență socială suspendați, s-au înregistrat în județele Botoșani, Teleorman și Bacău, cele trei județe totalizând un număr de 2,312 de persoane suspendate.