Cât costă o succesiune după 10 ani. Suma de plată crește substanțial

Persoanele care vor să știe cât costă o succesiune după 10 ani, trebuie să știe în primul rând că procedura nu este deloc una simplă și poate dura chiar și luni bune. În plus, lista cu actele necesare succesiunii este una destul de stufoasă. Iată toate informațiile necesare în materialul care urmează!

Cât costă o succesiune după 10 ani

Succesiunea reprezintă modalitatea prin care o familie poate intra în posesia bunurilor rămase după decesul unui membru al ei. Dacă nu există un testament care să arate altceva, moștenirea, adică bunurile materiale, conturile și lichiditățile, vor fi împărțite în funcție de gradul de rudenie. Așadar, fiecare succesor va primi cota care i se cuvine.

În România, succesiunea se poate dezbate în orice moment, pentru că legea nu impune o anumită limită de timp. Însă lucrurile se schimbă la Codul fiscal. Acesta prevede un termen de maxim 2 ani în care moștenitorii pot solicita dezbaterea succesiunii, pentru a fi scutiți de impozit la stat.

Totodată, nu se aplică impozit nici atunci când, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moștenitor suplimentar și se întocmește încheierea finală suplimentară înainte de expirarea termenului de 2 ani.

Cât costă o succesiune după 10 ani? Dacă au trecut mai mulți ani de la deces, taxa dezbaterea moștenirii persoanei care a trecut în neființă crește substanțial din cauza impozitului suplimentar datorat către statul român. Așadar, moștenitorii vor plăti un impozit de 1% din valoarea proprietăților imobiliare din masa succesorală, pe lângă onorariul notarial.

Statul român percepe un impozit

Taxa pentru succesiune este calculată în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, fie mobile și/sau imobile și se împarte între toți moștenitorii defunctului. Dacă există un singur moștenitor în acte, acesta va plăti singur taxa de succesiune.

De regulă, costurile unei dezbateri succesoriale presupun onorariul notarial pentru dezbaterea moștenirii și impozitul datorat statului. Singura care rămâne neschimbată este taxa notarială, indiferent de perioada care a trecut de la decesul persoanei, dar impozitul se va plăti în funcție de perioadă.

Impozitul se calculează și se percepe de către notarul public înainte de autentificarea actului moștenitor. După finalizarea succesiunii, suma este virată integral în contul statului, nu revine biroului notarial.

Un lucru important de reținut este faptul că succesorii moștenesc nu doar drepturile persoanei care a murit, dar și obligațiile financiare ale acesteia.

Cine are dreptul la succesiune

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și asa mai departe);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Citește și: Ce trebuie să faci ca să revendici o moştenire. Care sunt pașii de urmat și ce prevede Codul Civil

Acte necesare pentru succesiune

• Cerere tip; Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
• Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Testament, în cazul în care există unul Acte de identitate moștenitori.

Citește și: Legea moștenirii 2023. Cum se împarte averea între rude. Greșeala care te poate lăsa fără bunuri