Cât costă o ședință cu o vrăjitoare unde ți se promite dezlegare de blesteme sau ghicitul în cărți. Unele plătesc către Google promovare
În credința populară, o vrăjitoare însemna o femeie cu puteri magice, care putea realiza vindecări miraculoase sau dimpotrivă, nenorociri, iar după perioada de creștinizare era considerată ca având legătură de alianță cu demonii lui Lucifer.
Cât costă o ședință cu o vrăjitoare unde ți se promite dezlegare de blesteme sau ghicitul în cărți
Și la ora actuală există persoane care apelează la serviciile unei ”tămăduitoare”, care le poate ”prezice viitorul”. Este și cazul clarvăzătoarei Izabela, care se promovează pe internet prin intermediul unui site propriu. I se mai spune, conform descrierii de pe site, și ”Tămăduitoarea” și se declară ca având experiență în cărți de tarot și că reușește cu ușurință să ”lecuiască suferințele, problemele pe care oamenii le întâmpină pe parcursul vieții, chiar și prin telefon, de la cea mai mare distanță, pe baza numelui de botez și a datei de naștere”.
Dacă vrei să apelezi la astfel de servicii, pe site-ul menționat ți se spune că ți se vor deschide cărțile de tarot gratuit, iar cu ajutorul magiei albe ți se promite schimbarea vieții din rău în bine. Consultațiile au loc de la distanță sau la cabinet, se mai menționează pe site-ul Izabelei.
Credința în existența vrăjitoarelor
Ea provine din timpurile religiilor politeiste, anterioare creștinismului, atunci când se credea în zâne bune iar cele rele fiind vrăjitoarele, care erau frecvent de sex feminin. Astfel, nuielele rupte din gard ori cozile de mătură erau folosite pentru zbor de vrăjitoare. De menționat este că credința despre puterile lor miraculoase de vindecare cu ierburi de leac provine din timpul anterior creștinismului.
De precizat este că Biserica consideră că actul magic este unul impur, deoarece practicantul crede într-o eficacitate a cuvântului și a ritualului în sine.
Represiunea vrăjitoriei a funcționat prin valuri succesive, iar acestea au fost acuzate de satanism, dar și că ar fi adus ciuma.
De altfel, perioada de apogeu a acestor procese este atinsă în perioadă 1450-1750, deși masele denunță deja vrăjitoare într-o periodă anterioară, autoritățile nu au luat măsuri de pedepsire a lor. Motivul principal al prigonirii vrăjitoarelor de către inchiziție nu sunt de fapt vrăjitoarele, ci este vorba despre pedepsirea ereticilor, ca să împiedice extinderea ereziei.
În istoria îndepărtată au existat persoane care au fost numite ”vrăjitoare„. Este vorba despre Casandra, din mitologia greacă, Vrăjitoarea din Endor, menționată în Vechiul Testament, din timpul regelui Saul, Simon Magul din Noul Testament sau Merlin, considerat unul dintre cei mai faimoși vrăjitori.