În zilele noastre, vedem copii care au pornit cu colinda încă din primele zile ale lunii decembrie. Pe vremuri, tradiția se păstra intactă și nimeni nu pleca la colindat decât după o dată bine stabilită. De fapt, când se merge cu colindul în 2023? Întrebarea este una care și-au pus-o mulți dintre cei care au auzit soneria și au fost surprinși să vadă copii la colindat pe 7 sau 8 decembrie.
Colindele au fost cântate pentru prima dată în Europa acum mii de ani, dar acestea nu erau colinde de Crăciun. Erau cântece precreștine/păgâne, cântate la celebrările Solstițiului de Iarnă.
Solstițiul de Iarnă este ziua cea mai scurtă a anului, având loc în mod obișnuit în jurul datei de 22 decembrie. Cuvântul „colind” înseamnă de fapt un dans sau un cântec de laudă și bucurie.
Colindele obișnuiau să fie scrise și cântate în toate cele patru anotimpuri, dar doar tradiția de a le cânta de Crăciun a supraviețuit cu adevărat.
Crăciunul, momentul nașterii lui Iisus, a început să fie sărbătorit în aceeași perioadă cu solstițiul, astfel încât primii creștini au început să cânte cântece creștine în locul celor precreștine/păgâne.
În 129, un episcop roman a spus că un cântec numit „Imnul Îngerilor” ar trebui să fie cântat la o slujbă de Crăciun în Roma.
Un alt imn de Crăciun celebru a fost scris în anul 760, de către Comas din Ierusalim, pentru Biserica Ortodoxă Greacă. Curând după aceasta, mulți compozitori din toată Europa au început să scrie „colinde de Crăciun”.
Cu toate acestea, ele nu au avut prea mare succes, deoarece toate erau scrise și cântate în latină, o limbă pe care oamenii obișnuiți nu o puteau înțelege.
Citește și: Singurul târg de Crăciun din România într-o zonă de munte. Nu e într-un oraş, are un peisaj de poveste
Acest lucru s-a schimbat odată cu Sfântul Francisc de Assisi când, în 1223, el a început reprezentațiile sale de Crăciun în Italia. Oamenii din piese cântau melodii sau „colinde” care exprimau povestea în timpul pieselor.
Uneori, corurile acestor colinde noi erau în latină, dar de obicei erau într-o limbă pe care oamenii care urmăreau piesa o puteau înțelege și se puteau alătura.
Aceste colinde noi s-au răspândit în Franța, Spania, Germania și în alte țări europene.
Prima colindă de acest fel a fost scrisă în 1410. Din păcate, mai e doar un fragment foarte mic din ea care mai există. Colinda vorbea despre Maria și Iisus întâlnind diferite persoane în Betleem.
Majoritatea colindelor din acea perioadă și din perioada elisabetană sunt povești neadevărate, bazate vag pe povestea de Crăciun și erau considerate mai degrabă distractive decât cântece religioase.
Ele erau de obicei cântate în case mai degrabă decât în biserici.
În România, tradiția colindatului se păstrează vie de la an la an și în funcție de fiecare zonă, colindatul vine cu tradiții și obiceiuri diferite.
În 2023, copiii încep să meargă cu colindul de pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae și fac asta până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan.
Vezi și: Ce înseamnă „Leru-i ler” din colindele româneşti. Originea expresiei, puţini români o ştiu
În seara de Ajun, pe 24 decembrie, colindele se concentrează pe vestea nașterii lui Iisus și acestea sunt destul de multe, printre care “În drum spre Viflaim”, “Nașterea Domnului”, “Vestirea Păstorilor”, “Închinarea Păstorilor”, “Închinarea Magilor” și “Pornirea Magilor după stea”, „Astăzi s-a născut Hristos”, etc.
Tot în perioada în care se merge cu colindul se merge și cu icoana. Acest lucru este făcut de preoți și copii care merg din casă în casă cu icoana Nașterii Domnului și binecuvântează casele.
Totuși, în alte zone, nu se merge la colindat decât începând cu data de 23-24 decembrie, când colindătorii bat din ușă în ușă pentru a da vestea oamenilor că „Iisus s-a născut”.
Ei sunt răsplătiți cu bucate precum mere, covrigi, turte, portocale, colaci, nuci, țuică, însă în zilele noastre se oferă bani sau dulciuri, uneori ambele.
Vezi și: Care este cel mai vechi colind din lume. De unde a pornit tradiția colindatului
În Ajun, copiii pornesc cu colindul „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați” și continuă cu colinde care prevestesc nașterea Domnului.
Când puritanii au preluat puterea în Anglia în anii 1640, sărbătorirea Crăciunului și cântarea colindelor a fost oprită. Cu toate acestea, colindele au supraviețuit, deoarece oamenii le cântau în secret.
Citește și: Ce trebuie să le dai colindătorilor: bani sau covrigi și dulciuri? Iată ce spune tradiția
Până în 1700, doar Psalmii (poezii din Biblie) aveau voie să fie cântați în bisericile anglicane. Din 1700 și timp de mulți ani, singura cântare de Crăciun (sau colind) care era permisă în bisericile anglicane era „While Shepherds Watched Their Flocks By Night” deoarece versurile provin din Biblie și povestesc despre păstorii care îl vizitează pe pruncul Isus.