Guvernele europene au cheltuit zeci de miliarde de euro pentru a încerca să protejeze consumatorii de prețurile record ale energiei și să se protejeze pe ele însele de furia alegătorilor, însă măsurile nu sunt suficiente. Criza energetică este resimțită de la Atena la Oslo. Legiuitorii din întreaga Europă, unii dintre ei confruntați cu alegeri în acest an, au pus la cale inițiative precum eliminarea TVA-ului la facturile de energie pentru locuințe sau acordarea de ajutoare specifice pentru gospodăriile cele mai nevoiașe. Cu toate astea, realitatea este una dezastruoasă, inclusiv în România. Dar, după spusele ministrului Virgil Popescu, în România am putea asista la o scădere a prețurilor. Afirmația sa se bazează și pe faptul că „ jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente.”
Criza energetică. Deși majoritatea guvernelor din Europa au luat măsuri de protejare a populației, aceste măsuri pălesc însă în contextul unei creșteri de 330% a prețurilor de referință la gazele naturale din Europa anul trecut. Din cauza întârzierii cu care prețurile de pe piețele angro s-au transferat pe facturile consumatorilor, abia acum începe să se resimtă criza energetică.
„Măsurile anunțate până în prezent în Europa de Vest vor acoperi în medie doar un sfert din creșterile de prețuri. Prețul pe care îl plătesc europenii astăzi pentru a-și porni ceainicul se bazează pe prețul mediu al gazului sau al energiei electrice cu aproximativ 6-9 luni în urmă. Este ca și cum s-ar întâmpla cu încetinitorul.”, a declarat Harry Wyburd, analist pentru utilități europene la Bank of America Securities, preluat de Reuters.
Analiștii BofA estimează că gospodăriile din Europa au cheltuit, în medie, aproximativ 1.200 de euro pe an pe gaze și electricitate în 2021. Pe baza prețurilor angro actuale, ei estimează că această sumă va crește cu 54%, până la 1.850 de euro. Cu alte cuvinte, criza energetică se adâncește și mai mult.
Deoarece majoritatea furnizorilor de energie cumpără, sau acoperă, energia sau gazele de care vor avea nevoie pentru a aproviziona clienții cu aproximativ 6 până la 9 luni în avans, prețurile ridicate, datorate unor livrări de gaze mai mici decât în mod normal din Rusia și nivelurilor scăzute de stocare, nu s-au filtrat încă pe deplin.
Protestele violente din Kazahstan din cauza creșterii costurilor pentru combustibilul auto au reamintit politicienilor de reacția pe care astfel de scumpiri o pot declanșa în rândul alegătorilor. În Franța, alegerile prezidențiale vor avea loc în aprilie.
În acest context, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a indicat evenimentele din Kazahstan ca fiind unul dintre motivele pentru care guvernul său a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile de creșterea prețurilor, printre care se numără plafonarea la 4% a creșterii costurilor reglementate ale energiei electrice.
Măsuri similare au fost luate și în România, atât în octombrie, cât și acum, printr-o nouă ordonanță de compensare și plafonare a prețurilor. Cu toate astea, nu se întrevăd schimbări majore pe facturile românilor. Într-un context geopolitic instabil, singurul optimist este Ministrul Energiei Virgil Popescu. Oficialul a afirmat recent că de la 1 aprilie s-ar putea să asistăm la o scădere a prețurilor, atât la consumatorii casnici, cât și industriali.
„După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale. Va fi într-un mod natural până la urmă. Și anume, scăderea consumului, încălzirea vremii, ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică.
Nu la nivelul anului trecut sau a celui de acum doi ani. Urmărim foarte atent piaţa ca să ştim ce vom face şi după 1 aprilie. Vineri, de exemplu, plec la Consiliul de miniştri pe energie şi unul din subiecte este preţul gazului, preţul energiei, să vedem ce măsuri putem lua la nivel comunitar pentru a atenua aceste şocuri”, a declarat, marţi seara, la B1 TV, ministrul Energiei Virgil Popescu.
Nu știm exact pe ce se bazează Virgil Popescu în afirmațiile sale, ținând cont de faptul că Europa se confruntă cu creșteri masive în această primă lună, iar Rusia nu dă semne de micșorare a prețurilor de transport. Rămâne, totuși, să așteptăm luna aprilie și să urmărim dacă prețurile, conform celor declarate de ministru, se vor micșora sau nu.