Când s-au mai anulat alegerile în România. Ce s-a întâmplat la Adunarea ad-hoc din Moldova din anul 1857

Anularea alegerilor nu este o practică prea comună în istoria României, dar s-a mai întâmplat, de-a lungul istoriei. Un moment remarcabil în acest sens a avut loc în 1857, în contextul formării statului român modern. În ziua de 12 august 1857, Poarta Otomană, sub presiunea marilor puteri europene, a decis să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei.

Anularea alegerilor din 1857

Nicolae Vogoride, un politician susținut de Imperiul Otoman și de Austria, a fost numit Caimacam al Moldovei (locțiitor al domnitorului) între 1857 și 1858. Vogoride a manipulat procesul electoral pentru a bloca mișcarea unionistă, falsificând listele electorale și favorizând reprezentanți antiunioniști în Divanul Ad-hoc. Însă intervenția diplomatică a unor mari puteri, cum ar fi Franța și Anglia, a dus la anularea alegerilor inițiale.

Compromisul de la Osborne, realizat între Napoleon al III-lea al Franței și regina Victoria a Angliei, a contribuit decisiv la organizarea unui nou scrutin. În urma presiunilor externe, Poarta Otomană a stabilit o nouă dată pentru alegeri, pe 18 august 1857. De această dată, unioniștii au obținut o majoritate clară.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

La 22 septembrie 1857, Divanul Ad-hoc al Moldovei s-a întrunit, exprimând sprijinul pentru unirea cu Țara Românească. Aceeași poziție a fost adoptată și de Divanul Ad-hoc al Valahiei, la 30 septembrie. În cele din urmă, aceste evenimente au pus bazele unirii Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, realizată formal în 1859.

Unirea a fost facilitată de conjunctura internațională favorabilă, apărută după Războiul Crimeii (1853-1856), și de dorința fermă de unitate națională a românilor. Congresul de la Paris din 1856 a stabilit că soarta Principatelor urma să fie decisă prin voința exprimată în Divanurile ad-hoc, marcând astfel un pas important spre crearea statului român modern.

Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024

Un eveniment fără precedent în istoria contemporană a României a avut loc pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. Hotărârea, adoptată în unanimitate de cei nouă judecători ai CCR, a fost luată în urma dezvăluirilor privind ingerințe externe în procesul electoral.

„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare”, a precizat Curtea Constituțională în comunicatul oficial.

Această decizie impune refacerea integrală a procesului electoral, inclusiv reînscrierea candidaților și reorganizarea votului. Hotărârea subliniază importanța transparenței și corectitudinii în procesul electoral și ridică semne de întrebare asupra influențelor externe care au afectat scrutinul. Cel mai probabil, procesul electoral va fi reluat în ianuarie 2025.