Echinocțiul de primăvară este momentul în care ziua este egală cu noaptea, iar acest fenomen are loc în fiecare an aproximativ în aceeași zi. Când este echinocțiul de primăvară în următorii ani, ce semnifică acest moment și ce obiceiuri și tradiții sunt respectate, aflați în rândurile de mai jos.
Fenomenul de echinocțiu are loc de două ori pe an. Prima dată se întâmplă atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera sudică în cea nordică, astfel având loc echinocțiul de primăvară. A doua oară se întâmplă atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică în cea sudică, moment în care are loc echinocțiul de toamnă.
Echinocțiul de primăvară este marcat în calendarul astronomic și are loc la data de 19, 20 sau 21 martie, în momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc.
Anul acesta, echinocțiul de primăvară va avea loc în România pe data de 20 martie la ora 23:24, într-o zi de luni. Un lucru interesant este faptul că acest fenomen nu are loc pe tot globul la aceeași dată, datorită diferenței de fus orar. În anii următori, acest fenomen va avea loc tot pe 20 martie în România, însă la diferite ore, după cum urmează:
Citește și: Ce este echinocțiul și de ce ”se simte” diferit pe regiunile globului
Probabil că vă întrebați de ce echinocțiul de primăvară are date și ore diferite. Ei bine, calendarul gregorian are 365 de zile în fiecare an, cu o zi adăugată la fiecare patru ani, atunci când este an bisect.
Pământului îi ia circa 365 de zile și un sfert pentru a orbita în jurul Soarelui. Prin urmare, cele patru sferturi formează o zi suplimentară în anii în care sunt multipli de patru. Având în vedere aceste lucruri, echinocțiul de primăvară are loc cu aproximativ șase ore mai târziu decât anul precedent.
În tradiția populară, echinocțiul de primăvară mai este denumit și „Târ Înainte”, semnificând momentul în care ziua începe să crească treptat, în timp ce noaptea scade. Data de 20 martie vine cu o serie de tradiții și obiceiuri care sunt respectate chiar și în prezent.
Se crede că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina pe care acesta o oferă face ca totul să înflorească împrejur. Pe vremea strămoșilor se credea că, de fapt, Soarele ar fi o zeitate, lucru care face ca sărbătoarea să fie una a învierii și purificării.
Pe vremuri, acest fenomen era asociat cu momentul în care fertilitatea pământului crește. Tot în această perioadă se mai sărbătorește și pornirea plugului. La sate, copiii bat pământul cu bețe pentru a alunga frigul.
Citește și: Tradiții echinocțiul de primăvară. Motivele care îl fac o zi specială
De asemenea, la sate se aprind focuri în curte pentru a alunga iarna și de a renaște prin căldură spiritul de primăvară. În creștinismul românesc, acest obicei era asociat cu Focurile Sfinților.
Din punct de vedere spiritual, echinocțiul de primăvară este un moment de armonie, liniște și pace, atunci când ziua și noaptea sunt perfect egale.