Prohodul Domnului este slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos. Textul are trei părți și în total peste 150 de strofe. Acesta a fost tipări pentru prima oară în România pe 6 februarie 1836, de către Ieromonahul Macarie și versurile au fost compuse de Sfântul Ioan Damaschin. Slujba este una la care toți creștinii ortodocși participă în apropierea Învierii. Iată când are loc Prohodul Domnului 2024 și ce trebuie să știi despre această slujbă specială.
După Duminica Floriilor începe Săptămâna Sfântă. Cu această ocazie, bisericile săvârșesc slujbe numite Denii – acestea se fac seara și evidențiază momentele legate de Patimile lui Iisus.
Credincioșii participă la Denii, țin post, citesc Biblia și rostesc rugăciuni, mai ales în Săptămâna Sfântă, pentru pocăință.
Citește și: Obiceiul sfânt din Vinerea Mare. De ce e bine să treci pe sub Sfântul Aer
Prohodul Domnului este ținut simbolic de bisericile din toată țara. În timpul cântări Prohodului, credincioșii refac alaiul care l-a condus pe Iisus de la Cruce la Mormânt.
Această slujbă are o serie de cântări, împărțite în trei stări, cu număr diferit de strofe. După această slujbă se înconjoară biserica, făcându-se patru opriri, iar la fiecare oprire se rostește câte o rugăciune.
Apoi, credincioșii trec pe sub Epitaf, ca simbol al suferinței îndurate de Hristos.
Denia Prohodului are loc în Vinerea Mare, adică pe 3 mai. Îaceastă zi, Iisus a murit pe cruce răstignit. Ca simbol al sacrificiului Său, creștinii țin post negru în această zi până în noaptea Învierii. De aceea se mai numește Vinerea Seacă.
Vezi și: Ce se va întâmpla în biserică, în noaptea Învierii. Vești bune pentru credincioșii români
Alături de Joia Mare și Sâmbăta Mare, Vinerea Mare face parte din Triduum Sacrum – cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină.
În această zi, Iisus a murit răstignit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor oamenilor. Slujbele din această zi sunt: Denia de Joi seara, Ceasurile împărătești de vineri dimineață, Vecernia, și Pavecernița.
Sfânta Scriptură spune că după ce Iisus a fost biruit, Pilat a rostit sentința, iar Mântuitorul și-a început călătoria spre locul unde urma să fie răstignit, purtând crucea în spate și coroana cu spini.
El a ajuns la locul pedepsei, unde i s-au bătut cuie în mâini. Pe scândura pe care se scria motivul răstignirii s-a scris „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.
Iosif din Arimateea a dat jos trupul lui Iisus de pe cruce și l-a înmormântat alături de Nicodim într-o grădină. Dacă nimeni nu revendica trupul, acesta ar fi fost aruncat la o groapă comună.
Sfintele Evanghelii povestesc că în momentul în care Iisus a murit, s-au săvârșit câteva miracole: pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, mulți dintre morți au înviat, iar catapeteasma templului s-a rupt.
După ce a murit, un ostaș l-a împuns cu sulița în coastă ca să se asigure că nu mai e viu. Din trup au ieșit sânge și apă.
La scurt timp, iudeii au pecetluit piatra mormântului lui Iisus, dar a doua zi, mormântul era gol și Iisus a înviat, arătându-i-se Mariei Magdalena.