Cambridge, studiu controversat despre coronavirus. Nu a apărut prima dată în Wuhan, așa cum s-a spus

Primul focar de coronavirus ar fi putut să apară mai la sud decât orașul central chinez Wuhan încă din septembrie, potrivit unei echipe de oameni de știință conduși de un genetician de renume de la Universitatea din Cambridge.

Cambridge, studiu controversat despre coronavirus

Cercetătorii care investighează originea virusului au analizat un număr mare de tulpini din întreaga lume și au calculat că focarul inițial a avut loc, în realitate, undeva între 13 septembrie și 7 decembrie și nu în orașul Wuhan.

Cambridge, studiu controversat despre coronavirus. Nu a apărut prima dată în Wuhan, așa cum s-a spus

Este posibil ca virusul să fi fost mutat în forma sa finală „eficientă pentru om” luni în urmă, dar a rămas în interiorul unui liliac sau al unui alt animal sau chiar uman timp de câteva luni, fără a infecta alți indivizi. Apoi, a început să se infecteze și să se răspândească între oameni între 13 septembrie și 7 decembrie, generând rețeaua reprezentată în ”Proceedings of the National Academy of Sciences”.

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Când scăpăm de vortexul polar. De când se opresc ninsorile și cresc din nou temperaturile

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Nu a apărut prima dată în Wuhan, așa cum s-a spus

Echipa a analizat tulpinile folosind o rețea filogenetică, mai exact un algoritm matematic care poate cartografia mișcarea globală a organismelor prin mutația genelor lor. Încă încercau să localizeze locația pacientului zero și sperau ajutor din partea oamenilor de știință din China, dar unele semne timpurii îi îndemnau să se uite în sudul Wuhan, unde au fost semnalate pentru prima dată infecții cu coronavirus. „Ceea ce reconstruim în rețea este prima răspândire semnificativă între oameni”, a spus geneticianul Peter Forster de la Universitatea britanică Cambridge.

Echipa Cambridge condusă de geneticianul Peter Forster, a făcut recent titluri internaționale cu o lucrare despre istoria evoluției virusului. Publicat în PNAS luna aceasta, în lucrare s-a constatat că cele mai multe tulpini prelevate în Statele Unite și Australia erau mai aproape genetic de virusul liliacului decât tulpinile prevalente la pacienții din Asia de Est, iar tipul principal de virus european a fost un descendent al Varianta din Asia de Est. Dar acea lucrare privea doar primele 160 de tulpini colectate după sfârșitul lunii decembrie. Dimensiunea mică a eșantionului a limitat capacitatea cercetătorilor de a determina când și unde a început efectiv primul focar.

Forster și colegii săi din mai multe institute, inclusiv Institutul de genetică criminalistică din Munster, Germania, au extins baza de date pentru a include 1.001 secvențe complete de genom de înaltă calitate, lansate de oamenii de știință de pe tot globul. Cu cât sunt analizate mai multe tulpini, cu atât mai precis ar putea urmări originea răspândirii globale a virusului. Prin numărarea mutațiilor, aceștia s-ar putea apropia de a descoperi când a fost infectată prima persoană cu o tulpină care a fost cea mai apropiată de virusul liliacului.

Cambridge, studiu controversat despre coronavirus. Nu a apărut prima dată în Wuhan, așa cum s-a spus

Sars-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, provine de la lilieci iar în 2013 s-a descoperit că a împărțit gene identice de 96 la sută cu un coronavirus izolat de oamenii de știință chinezi de la Droppings Bat în provincia sud-vestică Yunnan. Dar au existat sute de mutații între Sars-CoV-2 și cea din Yunnan, iar un coronavirus achiziționează de obicei cu o mutație pe lună.

Unii oameni de știință au crezut că virusul s-a răspândit liniștit la animalele gazdă și la oameni de ani de zile pentru a evolua treptat spre o formă extrem de adaptabilă care ar putea infecta oamenii. Primul focar ar putea fi un eveniment recent care implică ultimele mutații care au finalizat saltul de la tulpina inofensivă la patogenul mortal, potrivit echipei Cambridge.

Originea virusului a devenit o problemă sensibilă din punct de vedere politic. Președintele american Donald Trump a numit în mod repetat coronavirusul „virusului chinez”, în timp ce Beijingul a exprimat o teorie a conspirației conform căreia virusul a fost făcut și introdus în China de armata americană.

Săptămâna aceasta, Fox News și CNN au raportat că virusul ar fi putut proveni de la un laborator de biosiguranță din Wuhan, citând surse nenumite din guvernul american. Teoria originii laboratorului a fost demult respinsă de oamenii de știință de top din lume, deoarece toate probele științifice existente au indicat o origine naturală. Studiul Cambridge în curs ar fi putut arunca mai multă lumină asupra acestei probleme.

Su Bing, un cercetător genetic al Institutului de Zoologie Kunming din Yunnan, a declarat că rețelele filogenetice au fost instrumente fiabile utilizate la detectarea genelor timp de zeci de ani și au găsit aplicații într-o gamă largă de zone, inclusiv urmărirea mișcării oamenilor preistorici. Dar metoda avea limitele ei, a spus el. Precizia estimării timpului bazată pe rețea filogenetică este afectată de mărimea eșantionului și de asumarea vitezei de mutație. În timpul unui focar fără precedent, virusul ar putea suferi transformări în modele imprevizibile.

„Nu poate fi foarte precis – există întotdeauna o marjă de eroare. Această lucrare poate oferi câteva indicii importante pentru investigațiile viitoare, dar concluziile ar trebui tratate cu precauție.”, a spus Su Bing.

Studiul de la Cambridge a ridicat, de asemenea, câteva întrebări noi. Prima tulpină izolată și raportată de oamenii de știință chinezi a fost de fapt mai tânără decât tipul original care a provocat focarul. De ce SUA au avut mai multe tulpini din punct de vedere genetic mai aproape de virusul liliacului decât Wuhan a determinat dezbateri aprinse în comunitatea de cercetare. O explicație, potrivit Forster, a fost că tulpina originală ar fi apărut pentru prima dată în China, dar a fost mai adaptabilă la populația și mediul american.

Medicul chinez creditat cu primul coronavirus identificat COVID-19 a apărat răspunsul țării sale referitor la focar într-un interviu acordat televiziunii de stat, pe fondul acuzațiilor internaționale care inițial acuză China că ar încerca să claseze informațiile pentru a ascunde criza.

Zhang Jixian, specialist la Spitalul Provincial Hubei de Medicină Integrată Chineză și de Vest din centrul orașului Wuhan, a vorbit sâmbătă cu canalul de știri CGTN – deținut de Organizația Centrală de Televiziune din China, finanțat de stat, în care a detaliat primele experiențe în lupta împotriva coronavirus, încă din decembrie. China a fost criticată pentru răspunsul lent la focarul COVID-19 iar oficialii locali au fost acuzați că nu au notificat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) despre gravitatea problemei și au redus la tăcere medicii și nu au informat comunitatea internațională și mass-media.

Cambridge, studiu controversat despre coronavirus. Nu a apărut prima dată în Wuhan, așa cum s-a spus

În câteva luni, focarul localizat din Wuhan a devenit o pandemie. În prezent, peste 2,4 milioane de cazuri au fost confirmate la nivel mondial, cu peste 165.000 de morți și 3,88 milioane recuperări, potrivit Universității Johns Hopkins. Dar Zhang a spus CGTN că autoritățile locale au reacționat rapid la știrile tulburătoare pe care ea și colegii ei le-au furnizat identificând șapte pacienți inițiali care prezentau aceleași simptome neobișnuite.

Cazurile au fost raportate la Centrul Wuhan pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, despre care Zhang a declarat că au trimis imediat și echipa pentru a efectua o anchetă. Zhang – care a lucrat și pentru oprirea răspândirii SARS din 2003 – a spus că nu se aștepta ca COVID-19 să devină o criză globală.

„La început, am crezut că ar putea fi o boală infecțioasă, dar nu mă așteptam să fie contagioasă așa cum este acum sau să se răspândească pe scară largă și până acum”, a spus ea pentru CGTN.

China a fost criticată pentru că a încetinit procesul de notificare a OMS și comunitatea internațională despre amenințarea pe care o prezintă virusul. La începutul lunii ianuarie, China susținea încă că nu există dovezi de transmitere de la om la om, de altfel o caracteristică care a sporit enorm rata de infecție, chiar dacă OMS avertiza în mod privat liderii cu privire la posibilitate. Președintele Xi Jinping este, de asemenea, deranjat de acuzațiile aduse și că autoritățile ar fi întârziat să notifice adevărata natură a amenințării în ianuarie.