Blestemul unei pianiste geniale. Aglaia, sora lui Eminescu, s-a căsătorit din interes, a rămas pe drumuri și a căzut pradă bolii
Deși a trăit, pentru o bună bucată a vieții sale, în umbra fratelui ei, genialul Mihai Eminescu, Aglaia Eminovici a cucerit inima a mii de români, datorită calităților sale muzicale excepționale, devenind una dintre cele mai mari pianiste ale poporului nostru. Curtată de Titu Maiorescu, l-a impresionat pe Ciprian Porumbescu și a trăit o viață ca-n filme.
Copilul favorit al familiei Eminovici
Născută în 1852, Aglaia a fost fetița preferată a părinților săi, Raluca și Gheorghe Eminovici. Frumoasă, cu părul ca abanosul, pielea albă ca fildeșul și
Geniul său muzical a fost remarcat încă din primii ani de viață, pasiunea ei pentru pian fiind încurajată de fratele său mai mare, Mihai.
Împreună, cei doi frați au pătruns în lumea artistică vibrantă a Cernăuțiului, asistând la spectacole de muzică și teatru, inspirându-se unul pe altul în căutarea frumuseții și a exprimării artistice.
”Într-o fotografie o vedem adolescentă, bucălată şi graţioasă. Mai târziu, însă, liniile se aspresc şi se usucă. Era conştientă de frumuseţea ei, dar era foarte solitară”, scria George Călinescu despre sora mai mică a Luceafărului poeziei românești.
Cu toate acestea, visul tinerei de a studia muzica la nivel universitar a fost încetinit de lipsa resurselor financiare, familia Eminovici provenind dintr-un mediu modest. Însă Aglaia nu a renunțat la dorințele sale, urmând cursuri de canto, continuând să ia, ulterior, lecții de pian.
I-a impresionat pe Ciprian Porumbescu și Teodor Flondor
În cercul său social, sora Eminului a cunoscut nume mari ale vremii, precum pe faimosul compozitor al României, Ciprian Porumbescu. Se spune că talentul ei muzical și frumusețea nemaivăzute au fost suficiente pentru a-l impresiona pe protejatul lui George Enescu.
De asemenea, influența talentatei Aglaia s-ar fi făcut simțită chiar și în creația altor compozitori, cum ar fi Teodor Flondor, artistul dedicându-i o serenadă inspirată de poezia lui Mihai Eminescu, „Somnoroase păsărele”.
Cariera Aglaiei Eminovici ia ascensiune, pe zi ce trece, bruneta ajungând să susțină diverse reprezentații și concerte de pian în toate colțurile țării, în cadrul societății Armonia.
Geniul blestemat în iubire
Norocul din viața profesională nu este transpus în viața personală, din nefericire. La scurt timp după împlinirea vârstei majoratului, Aglaia Eminovici se mărită cu profesorul Ioan Drogli, un bărbat cu 20 de ani mai în vârstă decât ea.
După moartea soțului, pianista se confruntă cu datorii și greutăți financiare, rămânând aproape pe drumuri și cu doi copii de crescut.
”Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie 1871), cu Ioan Drogli, profesor la şcoala normală de învăţători, care între 1875 şi 1882, fiind inspector districtual pentru judeţele Suceava şi Câmpulung, locuia la Suceava.
Cu Drogli, Aglae a avut doi băieţi, Ioan şi George.”, completează George Călinescu, potrivit Impact.
Moartea fiului său și boala cumplită au distrus-o
Știe că are nevoie de ajutor, motiv pentru care răspunde avansurilor căpitanului austriac Heinrich Gareiss von Döllizsturm, care îi devine cel de-al doilea soț.
Mariajul lor îi aduce doar mai multă suferință. Blestemată să trăiască fără noroc în dragoste, Aglaia primește o altă lovitură de la viață. Băiatul ei, George, cade pradă bolilor psihice, petrecându-și ultimele zile din viață într-un ospiciu.
Distrusă de durere, starea de sănătate a pianistei se degradează. După o serie amănunțită de analize și examene medicale, doctorii îi pun un diagnostic crunt. Suferă de Morbul lui Basedow, o afecțiune autoimună a glandei tiroide ce se manifesta prin stări de indispoziţie şi deformări fizice.
Aglaia Eminovici, una dintre cele mai strălucite pianiste ale poporului român, își dă obștescul sfârșit în anul 1900, în casa ei din Cernăuți.