Banca Centrală Europeană, intervenție în cazul prețurilor la energie?! Ce se întâmplă peste tot în lume

Creșterea prețurilor la energie ar putea forța Banca Centrală Europeană să înceteze să mai „privească prin prisma” inflației ridicate și să acționeze pentru a tempera creșterea prețurilor, în special dacă tranziția ecologică se dovedește a fi inflaționistă, a declarat sâmbătă Isabel Schnabel, membră a boardului BCE.

Ce se întâmplă cu prețurile energiei

Inflația a atins un nivel record de 5% lunile trecute, mai mult decât dublul țintei de 2% a Băncii Centrale Europene, dar banca nu a înăsprit politica până acum, argumentând că creșterea prețurilor se va reduce de la sine, deoarece factorii punctuali tranzitorii sunt principalele motive pentru inflația ridicată.

„Tranziția ecologică prezintă riscuri de creștere a inflației pe termen mediu”, a declarat Schnabel într-un discurs. „Creșterea prețurilor la energie ar putea necesita o abatere de la o politică de urmărit.

Schnabel a spus că există două scenarii în care Banca Centrală Europeană ar trebui să schimbe politica.

Primul ar fi dacă prețurile ridicate la energie se vor transmite în alte sectoare ale economiei și vor modifica comportamentul de stabilire a prețurilor.

„Până în prezent, însă, nu există semne de efecte secundare mai ample”, a susținut Schnabel. „Creșterea salariilor și revendicările sindicatelor rămân relativ moderate.”

Când ar interveni BCE

Al doilea scenariu ar fi dacă traiectoria prețurilor la energie, puternic influențată de taxele pe carbon și de tranziția ecologică, amenință să împingă inflația globală peste țintă.

Dezechilibrele dintre cerere și ofertă ar putea rămâne prelungite pe fondul tranziției, iar prețurile carbonului sunt susceptibile să crească în continuare, ceea ce înseamnă că, pe termen mediu, contribuția prețurilor la energie și electricitate la inflația prețurilor de consum ar putea fi peste norma sa istorică, a adăugat Schnabel.

Schnabel a adăugat că este puțin probabil ca o taxă pe carbon să fie un factor negativ pentru creșterea economică, iar studiile sugerează că ar putea avea chiar un impact pozitiv modest.