Bacalaureat 2027. La un an de la demararea proiectului „România Educată”, ministrul Sorin Cîmpeanu a ținut o conferință de presă. Conform ministrului, raportul înaintat CE avea să fie aprobat. Astfel punctele regăsite în proiect vor intra în noua reformă a învățământului, ca și cadru legsilativ. O parte din proiect va fi regăsit în nou reformă, referitoare la sistemul de învățământ preuniversitar, cu precădere forma în care se vor desfășura examenele pentru Bacalaureat 2027. Cîmpeanu vorbește de o schimbare majoră în acest sens, explicând și cum vor da elevii toate examenele.
În conferința de presă de astăzi, ministrul Sorin Cîmpeanu a vorbit despre pachetul legislativ care va sta la baza implementării proiectului „România Educată”. Pachetul va fi parte din „Reforma Unu” din sistemul de educație, pe cei doi piloni.
Reforma va fi făcută atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul superior. Conform celor declarate astăzi de Sorin Cîmpeanu, cele două reforme, ca și pachet legislativ, vor trebui să intre în vigoare din septembrie anul viitor.
Cele două pachete legislative, pentru învățământul preuniversitar și cel superior, vor intra de mâine în dezbatere publică. Timp de 35 de zile, propunerile vor putea fi discutate, analizate și modificate. Ulterior vor ajunge pe masa guvernului și aprobate. în forma finală. Sorin Cîmpeanu a prezentat astăzi și propunerile privind examenele de Bacalaureat 2027, iar acestea sunt după cum urmează:
„A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
În cadrul aceleiași conferințe, după prezentarea noii forme, ministrul a declarat că examenele de Bacalaureat nu vor mai fi doar simple examene, ci pașaportul candidaților pentru învățământul superior:
„Examenul de bacalaureat a devenit un pașaport pentru învățământul superior! Absolvenţii care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat. Proba la alegere a candidatului are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară.
Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază.” a spus ministrul Educatiei in conferinta de presa.