Atenție! Ce prevede starea de urgență, de fapt, în România. De ce panica nu este justificată în aceste momente

Starea de urgență care va intra în vigoare de luni și în România, după ce criza sanitară mondială a cuprins și țara noastră, poate veni cu modificări importante în mai multe sectoare ale vieții cotidiene și poate limita unele drepturi prevăzute în Constituție pentru cetățenii din România. Cel puțin așa spune Ordonanța de Guvern care reglementează starea de urgență, dar ce prevede de fapt aceasta?

Ce prevede starea de urgenta, de fapt, în România

Anunțul a venit de la președintele României, Klaus Iohannis, care a spus însă că prin decretarea stării de urgență se deblochează, de fapt, fonduri mai multe către sănătate.

”Pentru a face posibilă această luptă, am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii următoare. În acest fel Guvernul va putea aloca mai mulți bani pentru medicamente, pentru spitale și pentru aparatura medicală necesară în aceste momente. Pun în acest fel la îndemâna Guvernului toate instrumentele necesare în lupta împotriva coronavirus”, a spus șeful statului.

Cu toate acestea, chiar și șoferii s-ar putea trezi că nu își vor mai putea folosi mașinile personale, decât în mod excepțional, iar pietonii s-ar putea să nu mai poată circula liber, la fel cum s-a întâmplat și în Italia, unde oamenii care vor acum să circule cu mijloacele de transport în comun trebuie să aibă asupra lor un certificat care să ateste starea lor de sănătate.

Starea de urgență este reglementată de articolul 93 al Constituției României, dar și de Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999.

„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției”, spune OUG menționată mai sus.

Așadar, după instituirea stării de urgență, autoritățile pot limita sau chiar interzice circulația vehiculelor sau persoanelor în anumite zone, pot să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice, dar pot și să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate sau să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute.

În plus de asta, forțele de ordine se pare că primesc puteri mărite. Astfel, se pot face percheziții oriunde și oricând este nevoie, dar se pot face și razii, potrivit Ordonanței de Urgență numărul 1 din 1999, litera d și e.

Când a fost ultima dată în România stare de urgență

Ultima dată când starea de urgență a fost decretată în România a fost 22 ianuarie 1999, când minerii furioși se îndreptau către București. Mai multe mine nerentabile au fost închise atunci, iar minerii nemulțumiți de răspunsul la solicitările făcute au început protestele. Mai mult, au amenințat că vin la București cu miile.

În drumul lor spre Capitală, conduși de Miron Cozma, au avut mai multe ciocniri violente cu forțele de ordine, care însă nu le-au făcut față ortacilor.

Șeful statului de la acea oră, Emil Constantinescu, a convocat sesiunea extraordinară a Parlamentului și a cerut partidelor să-și exprime poziția față de evenimente, iar în noaptea de 21 spre 22 a fost decretată stare de urgență pe întreg teritoriul României.