Ar fi putut fi un alt caz ”Roșia Montană”, dar au refuzat o sumă fabuloasă: cine a respins averea

O exploatare minieră de aur, pe lângă o investiție fabuloasă, reprezintă un risc semnificativ de poluare pentru mediul înconjurător. Din acest motiv, situația de la Roșia Montană de acum câțiva ani va rămâne în memoria colectivă.

Procesul de a mina aur, deși a devenit mai eficient în ultimii 50 de ani, față de acum 100 de ani, este semnificativ mai periculos pentru mediu. Sursele de apă din regiune ajung să fie periculoase pentru oameni, iar fauna și vegetația au de suferit iremediabil. Având în vedere aceste particularități, într-un orașel din Columbia, populația a respins o sumă fabuloasă de bani care implica realizarea unei exploatări miniere în apropierea orașului.

Carmen Iohannis, apariție surprinzătoare înainte de vot. Gestul făcut de prima-doamnă, a urmat exemplul soțului

Cum a apărut Elena Lasconi la secția de votare. Candidata la alegerile prezidențiale a atras atenția tuturor

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Evenimentul s-a petrecut în urmă cu ceva timp localitatea Cajamarca, din Columbia. Acolo, decizia ca o mină de aur să fie construită le periferia orașului nu a fost luată de autorită, pe mită, pile și combinații. În schimb, a fost vorba de un vot al populației și 98% dintre locuitori au spus nu.

Pentru a-și salva orașul, populația din Cajamarca a refuzat investiția de 35 de miliarde de dolari în regiune. Aceasta urma să fie făcută de compania sud africană AngloGold Ashanti și să se reflecte într-o mină de aur intitulată La Colosa. În mod cât se poate de previzibil, refuzul a venit de la oameni după ce s-au informat în legătură cu consecințele unei astfel de exploatări.

Aceasta urma să fie cea mai mare mină din America de Sud și ar fi pus în pericol mediul înconjurător, atât aerul, cât și sursele de apă. Organizațiile guvernamentale care ar fi avut de câștigat din proiect au pus presiune pe populația din zonă și au încercat să-i convingă vizavi de faptul că acești bani i-ar fi ajutat pe oameni să se recupereze după războiul din zonă cu rebelii marxiști. Chiar dacă aveau nevoie de bani însă, din 19.000 de oameni care locuiau în oraș, doar 71 au votat pentru materializare investiției, 6100 au votat împotrivă și restul nu s-au prezentat, la fel ca în România.