Animalul din România văzut de specialiştii străini ca o salvare în cazul emisiilor de carbon. Sunt doar câteva sute de exemplare, dar fac minuni pentru aer

Odată aproape pe cale de dispariție, astăzi conform unor cercetări, este animalul din România văzut de specialiştii străini ca o salvare în cazul emisiilor de carbon. Deși sunt doar câteva sute de exemplare, se pare că zimbrii românești dar fac minuni pentru aer.

Zimbrul românesc, o salvare în cazul emisiilor de carbon

Așa cum spuneam în introducere, până acum câțiva ani, efectivele de zimbrii din rezervațiile naturale din România erau pe cale de dispariție. De-a lungul anilor, ca urmare a acestui fenomen, organizațiile de mediu au sprijinit eforturile de readucere a bizonului european pe pământurile sale ancestrale.

În demersul inițiat în tot acst timp, au reușit să stabilească noi populații de bizoni sălbatici în anumite zone din Europa și ajutând la întoarcerea lor și în alte locuri, precum cele din România.

Dar, surprinzător, un studiu recent publicat de cercetătorii de la Yale School of the Environment spune că zimbrul românesc este animalul din România văzut de specialiştii străini ca o salvare în cazul emisiilor de carbon.

„O turmă de 170 de bizoni europeni reintroduși în munții Țarcu din România ar putea contribui la stocarea emisiilor de CO2 echivalente cu eliminarea a aproape 2 milioane de mașini de pe șosele timp de un an, demonstrând modul în care animalele contribuie la atenuarea celor mai grave efecte ale crizei climatice.”, spun cercetătorii studiului, conform The Guardian.

Cea mai recentă cercetare a folosit un nou model dezvoltat de oamenii de știință de la Școala de Mediu din Yale și finanțat de Global Rewilding Alliance, iar studiul privind bizonii a fost finanțat de WWF Olanda.

Animalele ar putea capta 2 milioane de tone de carbon

Modelul calculează cantitatea suplimentară de CO2 atmosferic pe care speciile de animale sălbatice contribuie la captarea și stocarea în soluri prin interacțiunile lor în cadrul ecosistemelor.

S-a constatat că turma de zimbrii, sau bizoni europeni, care pășunează pe o suprafață de aproape 50 de kilometri pătrați de pajiști din Munții Țarcu, întinse pe o suprafață mai mare, ar putea capta 2 milioane de tone de carbon în plus pe an.

„Bizonii influențează ecosistemele de pășuni și păduri prin pășunatul uniform al pajiștilor, reciclarea nutrienților pentru a fertiliza solul și toate viețuitoarele sale, dispersarea semințelor pentru a îmbogăți ecosistemul și compactarea solului pentru a împiedica eliberarea carbonului stocat.”, spune prof. Oswald Schmitz de la Școala de Mediu Yale din Connecticut, SUA, care a fost autorul principal al raportului.

Aceasta înseamnă de aproape 9,8 ori mai mult decât în lipsa zimbrilor, deși autorii raportului au remarcat că cifra de 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea din jurul estimării medii, iar cifra enunțată de cercetători ar corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină din SUA.

În România mai sunt doar câteva sute de exemplare

Ca urmare a defrișărilor mari de păduri, precum și a interevnției umane, efectivele de zimbrii de pe teritoriul romnesc aveau să se diminueze considerabil, iar demersurile începute în  în 1958, aveau să stopeze, într-o oarecare masăură, dispariția animalului.

La acel moment autoritățile române făceau un imens efort de a readuce în România acest animal pe cale de dispariție și aveau să fie transferați în singurul loc din țară unde găsești zimbri în libertate, ia conform celor de la Romsilva, sunt „trei nuclee de zimbri, la Bucșani, Hațeg și Vânători Neamț, cu un efectiv total de peste o sută de exemplare”.

„Zimbrii au fost reintroduși în fauna României în anul 1958, la aproape două secole de la dispariția lor, de către silvicultorii români, prin aducerea, din Polonia, a doi zimbri, numiți Podarec și Polonka.

Treptat, s-au format mai multe nuclee de zimbri, unul din acestea fiind cel de la Parcul Natural Vânători Neamț.”, criu cei de la Romsilva.

Raportul privind zimbrii din România este „primul de acest fel”, spun autorii acestuia, adăugând că modelul oferă „un instrument foarte puternic pentru a da direcții pentru reintroducerea animalelor sălbatice”.