Angajații din România, lovitură uriașă. Ce se întâmplă cu taxele către stat

Majoritatea țărilor au o structură progresivă de impozitare pe venit. Aceasta înseamnă că cota de impozit plătită de către persoane fizice crește pe măsură ce câștigă salarii mai mari. Rata maximă de impozitare pe venit se aplică cotei de venit care se încadrează în cea mai mare categorie de impozite. Dacă o țară are cinci trepte de impozitare cu o rată de impozit pe venit de peste 50% la un prag de 1 milion EUR, atunci fiecare euro suplimentar din veniturile de peste 1 milion de euro ar fi impozitat la 50%.

Se dorește micșorarea impozitului pe venit

Persoanele din partea de top a impozitelor plătesc, de asemenea, contribuții la asigurările sociale sau impozite pe salarii. Acestea sunt de obicei impozite forfetare percepute pe salarii și sunt suplimentare la rata impozitului pe venit. Muncitorii recunosc impactul ratelor și pragurilor fiscale marginale atunci când decid dacă vor lucra o oră suplimentară sau dacă vor lua un nou loc de muncă plătind un salariu mai mare. Ratele de impozitare marginale ridicate pot face ca munca suplimentară să fie mai scumpă și să conducă la persoanele care decid să rămână în poziții mai puțin productive sau să aleagă să nu muncească. Când ratele de impozitare ridicate cresc costul forței de muncă, aceasta are ca efect scăderea orelor de muncă, ceea ce scade cantitatea de producție din economie.

În Europa țări precum Estonia (21,3 la sută), Letonia (21,4 la sută) și Republica Cehă (31,1 la sută) au cele mai mici rate de impozit pe venit din toate țările europene acoperite. Țările cu cele mai mari rate de impozitare pe venit sunt Slovenia (61,1 la sută), Portugalia (61,0 la sută) și Belgia (60,2 la sută). Pragul la care se aplică rata maximă a impozitului pe venit joacă, de asemenea, un rol important. Atât rata de impozitare de top, cât și pragul pot determina valoarea veniturilor din impozite aduse de partea de sus. De exemplu, dacă o țară are o rată de impozit pe venit de peste 50% pentru venituri de peste un milion de euro, doar un număr mic de contribuabili cu venituri mari vor plăti această rată și este posibil să nu genereze venituri importante din impozite. În schimb, o rată de impozit pe venit de doar 20 la sută pentru toate veniturile de peste 10.000 € s-ar aplica pentru majoritatea contribuabililor, ceea ce implică o bază largă de impozitare pe venit și venituri mai mari din impozitul principal.

Imagini de senzație cu Andreea Esca în vacanța din Dubai. Cum arată vedeta în costum de baie la 52 de ani

Cum arată acum comisarul Corrado Cattani în „Caracatița”. Michele Placido, de nerecunoscut

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Angajații din România, lovitură uriașă. Ce se întâmplă cu taxele către stat

Ungaria aplică o taxă forfetară de 33,5% pe toate veniturile obținute, stabilind pragul maxim al impozitului pe venit la 0 €. Letonia (804 €) și Estonia (2.196 EUR) sunt țările cu cel de-al doilea și cel de-al treilea prag, cel mai mic nivel de impozit pe venit. În schimb, Austria (1.096.059 EUR), Franța (562.377 €) și Portugalia (280.899 EUR) au cele mai mari praguri pentru ratele de impozit pe veniturile lor. Deoarece Ungaria aplică un impozit forfetar pentru toate veniturile, câștigătorii cu venituri superioare sunt supuși acelorași impozite ca și câștigătorii cu venituri medii. Pe această măsură, Austria are cel mai progresiv sistem fiscal, cu o rată de impozit pe venit, care se aplică la 23,8 ori mai mult decât venitul mediu. Cu toate acestea și, conform unei statistici făcute de specialiști, România se află pe ultimele trei locuri pe ”Lista țărilor după cota de impozitare pe venit personal”.

Ce se întâmplă cu taxele către stat

Având în vedere aceste date informația prin care aflăm că se dorește scăderea impozitului pe venitul românului ar fi una benefică, în condițiile în care mai mult de 50% din venitul pe cap de locuitor se duce sub forma taxelor și a impozitelor către bugetul de stat. Propunerea vine din partea deputatului Claudiu Năsui, membru USR, acsta înaintând propunerea sa într-o postare de pe facebook.

”Din fiecare sută de lei muncită, statul ia românilor aproape 50 de lei. Salariatul român obișnuit suportă o povară fiscală estimată de 46.32% din ce câștigă, conform unui studiu publicat recent. Asta înseamnă că aproape jumătate din veniturile noastre se duc pe taxe și impozite. Efectiv muncim ca să plătim pensiile speciale umflate, facturile PNDL pentru terenuri de fotbal în pantă din programul moștenit de la Liviu Dragnea pentru fidelizarea baronilor locali cu „bani de investiții” și salariile sinecurilor activelor de partid”, scrie Claudiu Năsui pe facebook.