Cercetătorii american fac un anunț care ar putea afecta aproape un milion de români. Campania de vaccinare anti-covid din România merge destul de greu, iar o nouă informație ar putea îngreuna și mai mult tot procesul demarat de autorități.
Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite ale Americii au descoperit faptul că pacienții care suferă de boli rare, precum lupus, dezvoltă foarte greu anticorpi împotriva covid-19, chiar dacă s-au vaccinat sau au avut virusul.
Specialiștii explică faptul că terapia cu cortizon face ca vaccinul să nu își facă efectul la fel ca în cazul celor care nu administrează o astfel de terapie. Mai mult, medicul reumatolog Ruxandra ionescu a declarat că pe perioada vaccinării recomandă întreruperea tratamentului pacienților săi cu cortizon.
„Am văzut că mulţi dintre pacienţii cu lupus sau cu alte boli autoimune dezvoltă o producţie mai mică de anticorpi după vaccin. Sunt ghiduri care spun exact ce medicament trebuie întrerupt şi pe ce durată”, a explicat medicul.
Ea a mai spus că recomandă pacienților care suferă de boli autoimune să continue măsurile de distanțare socială și să poarte masca de protecție chiar și după vaccinare. De asemenea, apropiații acestor persoane ar treui să fie și ei imunizați împotriva virusului, pentru o protecție mai mare.
„Cu familia vine în permanenţă în contact şi atunci e bine să fie vaccinată şi aceasta. Dacă aceştia vor face boala, chiar dacă anticorpii sunt scăzuţi boala nu o să fie severă pentru că există şi celulele cu memorie”, adaugă Ruxandra Ionescu.
Când s-au efectuat studii clinice pentru a determina imunogenitatea – capacitatea de a provoca un răspuns imun – pentru cele două doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2, persoanele care au primit transplanturi de organe și cele care suferă de tulburări autoimune nu au fost incluse în aceste studii.
Acum, cercetătorii Johns Hopkins Medicine au încercat să remedieze această inechitate, luând una dintre primele priviri asupra modului în care oamenii care sunt imunocompromiși răspund la prima doză a unuia dintre cele două vaccinuri A Moderna și Pfizer – administrate în prezent la nivel mondial.
Constatările lor, publicate pe 15 martie 2021, într-o scrisoare de cercetare în Jurnalul Asociației Medicale Americane, arată că doar 17% dintre persoane au produs anticorpi detectabili împotriva virusului SARS-CoV-2.
„Acest lucru este în contrast puternic cu persoanele cu sisteme imune sănătoase care sunt vaccinate, aproape toți dezvoltând anticorpi împotriva COVID-19”, spune autorul principal al studiului, Brian Boyarsky, MD, un chirurg rezident la Johns Hopkins University School of Medicament, potrivit hopkinsmedicine.org.
Studiul a evaluat răspunsul imunogen al vaccinului pentru 436 de pacienți cu transplant, însă nici unul dintre aceștia nu a fost testat pozitiv pentru anticorpi SARS-CoV-2.
Vârsta medie a fost de 55,9 ani și 61% au fost femei. Pentru 52% s-a administrat o singură doză de vaccin Pfizer și 48% au primit o singură injecție din vaccinul Moderna. Timpul mediu de la transplant pentru participanți a fost de 6,2 ani.
La o perioadă de 20 de zile după prima doză de vaccin, cercetătorii raportează că doar 76 din cei 436 de participanți (17%) aveau anticorpi detectabili împotriva virusului SARS-CoV-2.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că printre cei 76 de pacienți care au primit transplant, cei mai susceptibili de a dezvolta un răspuns la anticorpi au fost cei cu vârsta sub 60 de ani care nu au luat medicamente pentru imunosupresie și care au primit vaccinul Moderna.
„Având în vedere aceste observații, considerăm că Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor ar trebui să își actualizeze noile linii directoare pentru persoanele vaccinate pentru a avertiza persoanele care suferă de boli autoimune că pot fi mai predispuse la COVID-19 după vaccinare”, spune autorul principal al studiului, Dorry Segev.