Alimentul consumat des de români, un mare pericol pentru sănătate: ‘Nici pisica nu ar mânca așa ceva’

Este mai ușor să cumperi peștele ecologic atunci când știi de unde provine și cum a fost capturat sau crescut. Dar, conform noilor informații, este alimentul consumat des de români cu un mare pericol pentru sănătate. Din păcate, realitatea din teren este mult mai alarmantă, decât ne-am dori noi să fie.

Peștele este alimentul consumat des de români

Nu de puține ori, fie că am mers în supermarket-uri sau în piețele specializate, și am dorit să cumpărăm peștele proaspăt. Dar, v-ați întrebat cât de proaspăt este în realitate peștele, alimentul consumat des de români, vândut de comercianți?

Când vă aflați la tejgheaua de pește sau la restaurant, este esențial să știți ce întrebări să puneți. Și nu uitați, un consumator informat care solicită pește ecologic trimite un mesaj puternic de conservare. Chiar dacă este vorba de alimentul consumat des de români.

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

A murit cel mai iubit preot român, la doar 46 de ani. Ziua sfântă în care va fi înmormântat Nicolae Răzvan Stan

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Nu există un sistem universal de etichetare a fructelor de mare pentru magazinele alimentare, restaurante sau piețe de pește, astfel încât cumpărarea de pește ecologic necesită adesea puțină diligență din partea noastră.

Este posibil ca agentul comercial să nu aibă toate răspunsurile, dar cu cât puneți mai multe întrebări, cu atât mai mult vor recunoaște nevoia de a oferi informații mai bune clienților lor. Iată care sunt cele mai bune lucruri pe care să le întrebați, mai ales dacă etichetele nu oferă suficiente informații:

• Din ce țară provine?
• Peștele este capturat în natură sau crescut în ferme?
• Dacă este de crescătorie, cum a fost crescut? (A fost crescut într-un țarc de plasă deschis și poluant sau într-un bazin sau iaz închis?).
• Dacă este sălbatic, cum a fost capturat? (Au fost folosite undițe lungi sau a fost prins cu undița? Liniile lungi prind adesea „capturi accidentale” suplimentare nedorite).
• Populațiile acestui pește sunt sănătoase și abundente? (Peștii mici, cu creștere rapidă, pot rezista la o presiune mai mare a pescuitului, în timp ce speciile mari, cu creștere lentă, sunt mai vulnerabile la pescuitul excesiv).
• Există alternative ecologice?
• Este acest pește cu adevărat un… (pește roșu, somon sălbatic, mreană, etc.)? Aceștia sunt candidații principali pentru frauda cu pește.

Dar, deși există aceste informații, de cele mai multe ori mergem pe încredere atunci când cumpărăm peștele, sau orice alt produs declarat proaspăt. Dar, lucrurile nu stau chiar așa, iar cei care se supun unor riscuri inutile tot noi suntem, cei care cumpărăm peștele.

Specialiștii spun că este un mare pericol pentru sănătate: „Nici pisica nu ar mânca așa ceva”

La finalul acestei săptămâni este „Dezlegarea la Pește”, iar majoritatea românilor păstrează această tradiție, deci vor cumpăra peștele, alimentul consumat des de români.

Dar, așa cum spuneam, este extrem de important să știm proveniența peștelui. În același timp, este important dacă, într-adevăr, peștele este atât de proaspăt pe cât i se face reclamă.

La o analiză mai atentă, realitatea a demonstrat că lucrurile stau altfel. Deși se spune că reclama e mama comerțului, nu întotdeauna este și adevărată.

Conform normelor internaționale, există un barem al nivelului maxim de azot detectat la peștele comercializat. Într-un caz recent depistat de cei de la  Institutul de Cercetări Alimentare, conform PRO TV, s-au depistat cantități peste limita admisă la merluciul congelat:

„Orice depăşire a parametrului de prospeţime indică câteva lucruri: o păstrare necorespunzătoare, un lanţ frigorific întrerupt, o manipulare necorespunzătoare.

Facem o verificare şi nu în ultimul rând chiar şi o monitorizare pentru o perioadă mai lungă a unităţilor respective.”, spune Ioan Oleleu, vicepreședinte ANSVSA, conform celor de la PRO TV.

În cazul de față, peștele congelat era din luna iulie a anului trecut, cu mult peste perioda admisă de comercializare. Ca urmare, ANSVSA s-a autosesizat, iar comerciantul în cauză amendat cu 5.000 de lei.

Ca fapt divers, deși per-total România consumă sub media europeană, se importă aproximativ 80.000 de tone de pește pe piața românească. Întrebarea firească este, câte tone din acest total reprezintă un mare pericol pentru sănătate?