Fostul candidat la prezidențiale, Alexandru Cumpănașu, a fost pus sub acuzare de DNA Constanța. Motivul: furnizare de date false într-un proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA, nu are studii necesare pentru salariul pe care îl primește, anume 5.500 pe lună ,conform unei surse apropiate parchetului anticorupție, citate de G4Media.
Cumpănașu intrase în vizorul DNA din luna octombrie a acestui an. Următorul pas: a solicitat de la Ministerul Culturii documente legate de contractul pe care această instituție l-a încheiat, în luna septembrie a anului trecut, cu fundația condusă de Cumpănașu. În urmă cu o lună, potrivit Libertatea, Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), a cărei lider este Cumpănașu, a primit de la Ministerul Culturii o finanțare nerambursabilă de circa 1 milion de lei.
Procesul s-a făcut în cadrul programului pentru Centenar, iar 840.000 de lei din acea sumă au fost plătiți ca drepturi de autor direct către Alexandru Cumpănașu, în schimbul realizării a trei lucrări despre Marea Unire. În fapt, cele trei mari lucrări sunt trei broșuri, care conțin maximum 18 pagini fiecare. Materialele au fost copiate, cu unele modificări, de pe Google, Wikipedia ori de pe diverse site-uri.
În apărarea sa, la avea vreme, Cumpănașu a susținut că este vorba despre trei cărți, cu peste 300 de pagini fiecare, pe care le-a redactat într-o lună. În completare, a spus că acest lucru este posibil, dar fiind că ”am și eu niște capabilități, aveam ideile dinainte”. Nu a scăpat de DNA. Instituția a cerut cărțile de la Ministerul Culturii, care a trimis trei broșuri. De asemenea, DNA a cerut proiectul depus de asociația lui Cumpănașu la Minister.
Cât despre studii, procurorii suspectează că fostul candidat la prezidențiale ar fi mințit că are așa ceva atunci când a plicat pentru postul de expert în cadrul proiectului ”Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în partereniat cu SNSPA.
„Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, arată legea.
Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva 1371 UE, ce prevede pedepse dure pentru furtul din bani europeni. Directiva a hotărât un prag valoric de 10.000 de euro pentru prejudiciul sub care se poate renunța la urmărirea penală, în schimb la prejudicii de mai bine de 1000.000 de euro se cer pedepse cu minimum 4 ani de închisoare.