Alegeri Prezidențiale 2019. Votul din diaspora Live Update: rezultate, prezență la vot, exit-poll

Românii din diasporă vor putea să voteze, în cadrul alegerilor prezidențiale, timp de 3 zile. Este o premieră pentru cei care locuiesc în străinătate și doresc să își exercite acest drept. Alegătorii din diasporă pot să voteze pentru primul tur al prezidențialelor în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie 2019. Regula celor trei zile se va aplica și-n turul al doilea, când românii vor fi așteptați în secțiile de votare în zilele de 22, 23 și 24 noiembrie.

UPDATE, ora 12.00: Primele rezultate ale votului din diaspora au apărut! Klaus Iohannis a fost învins aici de Dan Barna, care are dublu față de el, potrivit Adevărul. În Noua Zeelandă, a câștigat Dan Barna, potrivit acestor date:

1. Barna – 47,6%
2. Iohannis – 27,2%
3. Dăncilă – 5,2%
4. Diaconu – 4,2%

UPDATE 21:00 – Votarea s-a încheiat oficial, sâmbătă, în cea de-a doua zi destinată alegerilor prezidențiale. BEC a transmis cele mai noi date, fiind vorba despre cifra de 285.083 de români. Este numărul total și oficial, actualizat până la această oră.

UPDATE 20:30 – Numărul alegătorilor din străinătate, în cadrul alegerilor prezidențiale, atinge un nou prag record, de 278.412 de români, care au mers să pună ștampila pe buletinele de vot. Cifra votanților prin corespondență a rămas aceeași, de 25.189 de cetățeni. Se apropie și momentul în care se vor închide secțiile de votare, urmând ca cei din diasporă să mai poată vota și mâine, pe 10 noiembrie 2019.

UPDATE 18:30 –  Până în acest moment, în secțiile de vot din străinătate a ajuns un număr record de romani, fiind vorba despre 253.357 de cetățeni români care și-au exercitat acest drept, în cadrul prezidențialelor din 2019. Mai mult, 25.189 de persoane au votat prin corepondență, până la respectiva oră.

UPDATE 17:15 – Oficialii BEC au transmis că până la ora 17:00, prezența de vot a românilor aflați în străinătate a fost în continuă creștere. Aceștia s-au mobilizat și au mers într-un număr uriaș la secțiile de votare special amenajate în diasporă. Aproape 200.000 de români au mers să voteze, fiind cifra la care s-a ajuns sâmbătă, în cea de-a doua zi a prezidențialelor, din străinătate.

UPDATE 15:00 – Până în acest moment există o prezență la vot foarte mare din partea românilor din diasporă, iar 178.765 de persoane au votat. De asemenea, numărul acestora în primul tur al prezidențialelor din 2019 l-a depășit pe cel din turul 1 al prezidențialelor din 2014. Pe atunci au votat 161.262 de persoane din străinătate. Secțiile s-au deschis sâmbătă, la ora 7:00, și se vor închide la ora 21:00, ora locală, în funcție de fiecare țară.

UPDATE 12:00 – În această sâmbătă, în cea de-a doua zi a votului din diasporă, până la această oră au votat 140.028 de români din străinătate. Numărul celor care au mers în secțiile de votare, în doar o singură oră, a fost de peste 11.500 de persoane. Italia se află pe primul loc, în topul țărilor cu o prezență foarte mare la vot din partea românilor. Pe al doilea loc se află Marea Britanie, Germania și Spania.

UPDATE 11:30 – Până la această oră numărul românilor care au mers la urnele de vot din străinătate a depășit numărul de 100.000. În total, au votat peste 127.000 de români în afara granițlor.

Aproape 200.000 de români au votat în diasporă, sâmbătă

UPDATE 21:15 – Aproape 95.000 de români au votat, vineri, pe 8 noiembrie, în secțiile amenajate în străinătate, în vederea alegerii viitorului președinte al României. Numărul de voturi a a fost înregistrat până la ora 21:00, fiind vorba despre 70.000 de secții speciale. Topul prezenței la vot a fost marcat în Chișinău, Roma și Bruxelles. 25.000 de români aflați în străinătate au votat prin corespondență.

UPDATE 18:50 – Până în acest moment au votat peste 75.000 de români, din diaspora, iar dintre aceștia, peste 50.000 au mers la secțiile deschise în străinătate, pe când alți 25.189 au votat prin corespondență.

UPDATE 17:30 – A fost confirmat un număr de 63.045 de români care au votat, în secțiile special amenajate din diasporă. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată la o secție din Republica Moldova, unde au mers aproape 500 de persoane.

UPDATE 17:00 – Până la această oră, la alegerile prezidențiale au votat peste 62.000 de români. De asemenea, au existat 25.000 de alegători care au votat prin corespondență, pe când alți 37.000 au mers chiar în secțiile de vot din străinătate.

UPDATE 15:30 -În secțiile de vot din Berlin și Roma s-au format cozi, iar până la această oră au existau peste 26.000 de români aflați în străinătate care au votat.

UPDATE 13:40 – Au fost deschise secțiile de votare din Spania, Italia, Franța, Germania și Belgia. Până la această oră au votat 12.000 de români care se află în afara granițelor țării, transmit oficialii BEC. Cele mai multe secții de votare au fost amplasate pentru români în Spania – 143 de puncte, din 99 de localităţi.

În Italia au fost organizate 142 de secţii de votare, în care românii pot merge, printre care 5 în Roma. Totodată, cei veniți pentru a vota au format rapid cozi și au început să se înghesuie, încă de la deschiderea urnelor. O alegătoare a venit cu un colac românesc tradițional, pe care a început să îl împartă persoanelor aflate la rând să intre în cabinele de vot, transmite antena3.ro.

În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. În ceea ce-i privește pe românii din Franța, aceștia pot merge să voteze în 50 de secţii.

UPDATE 13:00 – Primvicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, dar și secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, s-au aflat în Roma și au mers la o secție de vot de acolo. Decizia a venit pentru că liderii liberali și-au dorit să fie printre românii din diasporă.

Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din acest an. Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat în 2014.

UPDATE: Primul alegător se va prezenta la urne în Noua Zeelandă, la ora 1.00, ora României, în Auckland. În Noua Zeelandă va fi, de fapt ora 12.00.

Votul din diaspora la alegerile prezidențiale: rezultate, prezență la vot, exit-poll

De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.

La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73.23 % (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), informează Agerpres.

Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992

Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivel naţional, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75.90 % (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.

Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur.

În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000

La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.

La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetăţeni) şi de 58.02 % (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.

Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat la alegerile din 2014

Când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53.18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64.11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.

În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 – 176 de secţii, în 2000 – 152 de secţii, în 2004 – 153 de secţii, în 2009 – 294 de secţii, în 2014 – 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.